Curtea de Conturi a constatat nereguli la PMB

În urma controlului efectuat la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) în perioada 15 februarie - 15 aprilie, Curtea de Conturi a dispus sesizarea Tribunalului Municipiului Bucureşti pentru stabilirea răspunderii civile delictuale şi pentru obligarea la plată a municipalităţii a sumelor considerate ca fiind prejudiciu adus bugetului municipalităţii, potrivit unui comunicat de vineri al Primăriei Capitalei.

"La adresa Primarului General se reţine faptul că a semnat contractul de achiziţie a unui teren în comuna Mihăileşti pentru Administraţia de Supraveghere a Animalelor şi că, în calitate de ordonator principal de credite nu a urmărit calcularea şi virarea contribuţiei de asigurări sociale aferente indemnizaţiei consilierilor generali", se arată în document.

Curtea susţine că achiziţia unui teren în suprafaţă totală de 10.001 metri pătraţi - care are şi construcţii, pavilionul administraţiei, un grajd, anexe, un depozit, o cabină de poartă şi utilităţi - s-a făcut fără respectarea prevederilor HCGMB 295/2006, rezultând o diferenţă de preţ plătită nejustificat faţă de cel din buletinul Corpului de Experţi Tehnici (CETR), în sumă de 4.478.328,45 lei.

Municipalitatea precizează că încheierea raportului Curţii de Conturi nu reprezintă "o sentinţă la adresa Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB)". Autorităţile municipale consideră că nicio plată nu a fost făcută în mod nejustificat sau nelegal, "aşa cum apreciază echipa de control a Curţii de Conturi", şi că obiecţiunile sale vor fi prezentate şi instanţelor civile, singurele competente să stabilească răspunderea civilă a PMB şi a angajaţilor acesteia.

"Ţinând cont de faptul că răspunderea este individuală, în funcţie de sentinţa instanţei judecătoreşti, Primarul General va acţiona în sensul punerii în aplicare a acesteia, astfel încât bugetul Municipiului Bucureşti să nu sufere niciun prejudiciu", potrivit comunicatului.

Obiecţiunea municipalităţii este întemeiată pe faptul că instituţia Curţii de Conturi "nu a ţinut cont" de niciuna dintre cele două expertize tehnice depuse la dosar şi a comparat valoarea comunicată de CETR "strict pentru terenuri", cu întreaga valoarea de achiziţie a complexului de la Mihăileşti.

Municipalitatea precizează că, pe lângă terenul liber, au fost achiziţionate şi construcţii în suprafaţă de 1.815 metri pătraţi, care astfel au devenit "proprietatea Municipiului Bucureşti", a căror valoare a fost cu totul omisă în calculele comparative de către autorii raportului de control.

"Municipalitatea nu a achiziţionat doar un teren în comuna Mihăileşti, ci un teren cu construcţii, prevăzut cu toate utilităţile necesare bunei funcţionări în scopul pentru care a fost achiziţionat", potrivit raportului.

În acelaşi raport, Curtea de Conturi consideră "nejustificate sau nelegale" plăţile efectuate pentru lucrări la drumuri în valoare de 32.755.563 de lei şi obligă PMB să recupereze sumele respective şi să le vireze în contul bugetului local.

Faţă de această constatare, autorităţile municipale apreciază că, în ceea ce priveşte resursele bugetare consumate, acestea reflectă situaţiile de lucrări real executate, fapt ce contrazice constatarea organului de control.

Pentru acest capitol, municipalitatea şi-a bazat obiecţiunea pe faptul că ofertele reprezintă acte unilaterale de voinţă a celor care se obligă, comisiile de evaluare neavând dreptul să procedeze la modificarea valorilor acestor oferte sau a modului de formare a preţurilor, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

"În concluzie, apreciem că nu se poate constata majorarea nejustificată a angajamentelor legale ale instituţiei şi implicit a resurselor bugetare în scopul achitării situaţiilor de cheltuieli prezentate la decontare la executanţi, întrucât controlul a constatat netemeinic supraevaluarea ofertelor, ceea ce ar fi generat majorarea angajamentelor legale; sumele achitate de autoritate, ca urmare a prezentării de către executanţi a situaţiilor de lucrări au fost certificate şi verificate în prealabil de către consultanţii de specialitate şi sunt conforme cu sumele înscrise în angajamentul legal asumat de autoritate", mai arată sursa citată.

Autorităţile municipale susţin şi că, în lipsa încălcării legii şi a producerii unui prejudiciu "efectiv", nu se poate reţine răspunderea juridică în sarcina membrilor comisiei de evaluare a ofertelor.

Curtea de Conturi mai reţine faptul că PMB a prejudiciat, în perioada cuprinsă între lunile ianuarie şi august 2007, bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 101.609 de lei şi majorări de întârziere prin necalcularea şi nevirarea contribuţiei de asigurări sociale aferentă sumelor plătite de municipalitate sub formă de indemnizaţii consilierilor municipali.

Autorităţile municipale precizează că faţă de această constatare au fost înaintate obiecţiuni cu privire la faptul că s-a procedat la reţinerea cotei de contribuţii de asigurări sociale asupra indemnizaţiei de şedinţă acordată membrilor comisiilor constituite la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, ca urmare a intrării în vigoare a Ordinului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale 680 din 1 august 2007.

Astfel, anterior intrării în vigoare a ordinului mai sus menţionat neexistând o prevedere legală asemănătoare, nu a existat obligaţia reţinerii cotei de contribuţii de asigurări sociale asupra indemnizaţiei de şedinţă acordate consilierilor generali ai CGMB, mai arată municipalitatea.

De asemenea, prin adresa 1525/20 mai 2003, primită de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Direcţia metodologie contribuţii şi alte drepturi de asigurări sociale, municipalitatea a fost informată în privinţa contribuţiei de asigurări sociale care este datorată de consilierii municipali atât timp cât aceştia, "pe durata mandatului, nu au şi calitatea de funcţionar public, ori nu desfăşoară activităţi salariale sau independente".

Autorităţile municipale arată că, pe durata mandatului, consilierii generali au desfăşurat, conform propriilor declaraţii, activităţi salariale sau independente, astfel încât contribuţia de asigurări sociale nu se datorează.

Curtea de Conturi a mai constat că virarea cu întârziere la bugetul de stat a sumei datorate pentru neangajarea persoanelor cu handicap, în conformitate cu prevederile legii 488/2006, a adus un prejudiciu de 945 de lei.

Autorităţile municipale precizează că faţă de această constatare nu au fost făcute obiecţiuni.