Seismul a avut intensitatea III, iar oraşele cele mai apropiate de epicentru sunt Râmnicu Sărat (17 kilometri), Focşani (22 de kilometri), Mărăşeşti (42 de kilometri), Tecuci (48 de kilometri) şi Buzău (48 de kilometri).
Cutremurul este unul de suprafaţă şi acest tip de seism este urmat de mai multe replici, dar acestea au magnitudine mică şi nu ar trebui să depăşească 3,1 grade, a declarat pentru MEDIAFAX directorul ştiinţific al INFP, Mircea Radulian.
Directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) a spus că, din cauza adâncimii mai mici la care s-a produs seismul, este posibil să se fi simţit mai puternic în zona epicentrală, între Râmnicu Sărat şi Focşani, dar acest tip de cutremur nu produce pagube.
Mircea Radulian a precizat că un cutremur de suprafaţă este urmat de mai multe replici, dar acestea au magnitudine cu cel puţin un grad mai mică, ceea ce înseamnă că replicile nu ar trebui să depăşească 3 – 3,1 grade.
Duminică s-au produs două cutremure în Vrancea, unul cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter şi celălalt de 2,8 grade.
În zona seismică Vrancea au fost înregistrate, în ianuarie, alte şase cutremure, cu magnitudini între 3,2 şi 4,3 grade pe scara Richter, cel mai puternic dintre acestea, cu epicentrul în judeţul Buzău, fiind înregistrat în 4 ianuarie.
În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simţit şi în Bucureşti şi a fost urmat de mai multe replici, care nu au depăşit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localităţi din judeţul Galaţi. Serviciile de ambulanţă din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcţionarea unor reţele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.
Tot în Vrancea, la 6 octombrie 2013 a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, fiind atunci cel mai mare din ultimii patru ani.