Dan Bitman a fost audiat ca martor în dosarul de corupţie al fostului ministru Ridzi

Judecătorii instanţei supreme au audiat, vineri, mai multe persoane în acest caz. Între martori s-a aflat şi solistul trupei Holograf, Dan Bitman.

Acesta a arătat în faţa judecătorilor ICCJ că, în luna aprilie 2009, a fost contactat telefonic de fostul ministru Ridzi, care i-a cerut să-l întâlnească în Parcul IOR din Capitală pentru discuţii.

"Ministrul spunea la întâlnire că doreşte să facă un spot filmat întainte de ziua de 2 mai. Am filamt, evident, acel spot, împreună cu doamna ministru şi cu încă o persoană. Nu mi s-a oferit şi nu am cerut niciun ban pentru acel spot. A fost ceva voluntar în contextul în care eu mi-am dorit să susţin acţiunea ministerului", a declarat Bitman în faţa instanţei de judecată.

Acesta a mai arătat în faţa judecătorilor că, ulterior filmării spotului, a susţinut împreună cu trupa un concert în cadrul evenimentelor organizate la acea vreme de către minister.

Întrebat care a fost suma contractului încheiat cu ministerul, Bitman a spus că nu s-a ocupat în mod direct de negocieri şi de perfectarea contractului, persoana însărcinată de către formaţie pentru astfel de activităţi fiind George Ştirbei, impresarul trupei Holograf.

Bitman a arătat că suma pentru care trupa a luat parte la evenimentul organizat de minister a fost de 7.500 de euro.

Întrebat de judecători care a fost numărul estimativ de persoane prezente la acel concert, Bitman a spus că au fost peste 5.000 de persoane prezente.

La ieşirea din sala de judecată, Dan Bitman a spus, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, că speră ca judecătoarele din complet să se numere între fanele sale şi a precizat că trupa Holograf este cu toate taxele la zi. Întrebat ce a cântat la acel concert, solistul a răspuns: "Sigur s-a cântat inelul, «Ţi-am dat un inel», sper să nu se considere mită".

"Spotul l-am facut benevol, să ştiţi, gratuit, dacă vă puteţi închipui lucrul acesta. Nu am primit niciun inel, nicio şpagă, nimic. Am vrut doar să ajut nu numai ministerul, ci şi evenimentul, pentru că era un eveniment prin care ne promovam şi noi şi nu am avut nimic împotrivă să apar şi eu", a arătat Bitman.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Alături de Ridzi este judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie - mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie - septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 - ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.