Curtea de Apel Bucureşti decide peste două zile dacă e admisibilă în principiu contestaţia DNA în cazul Rarinca

Curtea de Apel Bucureşti a dezbătut miercuri un prim termen în cazul contestaţiei în anulare făcute de procurorii anticorupţie împotriva deciziei aceleaşi instanţe prin care s-a stabilit achitarea femeii acuzate de şantajarea şefei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu.

Dezbaterea de miercuri a avut loc în camera de consiliu, magistraţii rămânând în pronunţare până vineri.

Mariana Rarinca a fost prezentă miercuri la Curtea de Apel Bucureşti, dar nu a făcut declaraţii nici la sosire, nici la plecare.

Atenționare MAE: Austria închide temporar 23 de puncte de frontieră cu Ungaria și Slovacia din cauza febrei aftoase

Trei tineri reținuți în urma violențelor de după meciul dintre U Cluj şi CFR

Preşedintele ICCJ Livia Stanciu a susţinut, în iunie anul trecut, că a fost şantajată de către Mariana Rarinca, în schimbul remiterii sumei de 20.000 de euro, cu divulgarea către presă, indicând postul TV Antena 3, cu darea în vileag unor date compromiţătoare despre ea şi familia sa.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014 şi trimisă în judecată în 1 iulie 2014.

Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă, după ce Tribunalul Bucureşti a condamnat-o la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Un complet de la Curtea de Apel Bucureşti, format din judecătorii Risantea Găgescu şi Damian Dolache, a decis definitiv, pe 21 mai, achitarea Marianei Rarinca. Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat anul trecut pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui.