Dan Voiculescu, la Curtea de Apel Bucureşti: "Ştiu învinuirile, dar nu le recunosc. Procurorul de caz a intimidat martorii"

UPDATE 13:08 Voiculescu: Ştiu învinuirile, dar nu le recunosc; procurorul de caz a intimidat martorii

Dan Voiculescu a arătat luni, în declaraţia dată la instanţă, că ştie ce învinuiri îi sunt aduse în dosarul ICA, dar nu le recunoaşte, susţinând că procurorul de caz a intimidat martorii, că s-a stabilit un prejudiciu fals şi că au dispărut 40 dintre volumele de material probatoriu.

Completul de la Curtea de Apel Bucureşti format din judecătorii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea îi audiază pe inculpaţii din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Dan Voiculescu a arătat, în declaraţia dată în faţa instanţei, că îşi menţine toate afirmaţiile anterioare şi că nu recunoaşte învinuirile care îi sunt aduse de procurorii anticorupţie.

"Pentru acurateţe, îmi menţin toate afirmaţiile anterioare. Învinuirile le ştiu, dar nu le recunosc. La ancheta penală desfăşurată de DNA, care a durat peste un an, nu am fost niciodată chemat să dau o declaraţie. Uitându-mă pe acte am observat că eu eram inculpat încă din 11 iunie 2007, pentru că există declaraţia unui martor, iar numele lui Voiculescu Dan apare ca inculpat. Nu este normal ca la o anchetă penală un inculpat să nu fie chemat să fie audiat", a spus Voiculescu.

Judecătoarea Camelia Bogdan i-a spus că acestea sunt lucruri care au legătură cu ancheta, nu cu judecarea dosarului şi i-a cerut să vorbească despre acuzaţiile care îi sunt aduse.

"Declaraţia este a dumneavoastră sau a mea? Am trecut deja la întrebări. Suntem la faza de declaţie sau de întrebări?", a continuat Voiculescu.

El a adăugat că la dosarul ICA nu există probe materiale care să ateste vinovăţia sa, arătând totodată că procurorul de caz intimida martorii şi le spunea că "Voiculescu trebuie găsit vinovat".

Dan Voiculescu a mai spus că în dosar a fost stabilit un prejudiciu fals şi, mai mult, că au dispărut 40 dintre volumele de material probatoriu. "Spălarea de bani nu are nicio legătură cu acţiunile mele", a arătat Voiculescu.

Dan Voiculescu a mai spus că depune la dosar o definiţie referitoare la spălara banilor.

"Am fost acuzat de două infracţiuni. Eu am cerut să fiu judecat pentru ambele. În sentinţa de la Tribunalul Bucureşti se vorbeşte doar despre o acuzaţie, spălarea de bani. Se merge pe ideea că s-a prescris. Eu vreau să se stabilească dacă sunt vinovat sau nu. E dreptul meu să cer asta", a mai arătat Voiculescu.

Înainte de audierea inculpaţilor, avocatul lui Dan Voiculescu a cerut ca dosarul ICA să fie trimis pentru repartizare aleatorie unui alt complet, motivând că cei doi magistraţi din această cauză au fost desemnaţi în 26 iunie, când aceştia erau încă judecători la Tribunalul Bucureşti.

Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a precizat că la 26 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis noii membri ai acestui complet, deşi aceştia erau atunci judecători la Tribunalul Bucureşti şi au venit la CAB din 1 iulie, când au şi început judecarea dosarului ICA.

Mateuţ a invocat un incident procedural referitor la compunerea completului de judecată, arătând că s-au încălcat flagrant dispoziţiile de organizare interioară şi judiciară.

"Nu există nicio raţiune a unei asemenea derogări din dorinţa de a se respecta principiul continuităţii completului de judecată. (...) Ambii membri s-au găsit în imposibilitatea continuării judecăţii", a arătat avocatul.

Cererea a fost susţinută şi de ceilalţi avocaţi din dosar, în final fiind respinsă de instanţă, care a trecut la audierea inculpaţilor.

Dan Voiculescu a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti cu cinci minute înainte de ora stabilită pentru începerea şedinţei de judecată din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), după ce anterior a fost la Poliţia Ilfov, unde trebuie să se prezinte conform obligaţiilor stabilite prin măsura controlului judiciar, luată în cazul său în dosarul în care este cercetat pentru şantaj.

Întrebat de jurnalişti ce se aşteaptă să se întâmple la termenul de luni, Voiculescu a refuzat să facă declaraţii. Voiculescu le-a spus jurnaliştilor că nu va răspunde la întrebările tendenţioase.

Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare este judecat din 1 iulie de un complet format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, aceştia fiind desemnaţi după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.

La termenul din 1 iulie, judecătoarea Camelia Bogdan, preşedintele completului, a respins mai multe excepţii, cereri de amânare şi de recuzare înaintate de avocaţi şi a extins sechestrul pus pe averea preşedintelui fondator al PC, Dan Voiculescu.

Instanţa a stabilit atunci ca la termenul din 7 iulie să fie audiaţi inculpaţii, iar apărătorii acestora să fie pregătiţi să pună concluzii în acest proces.

Preşedintele completului de judecată menţiona că instanţa va înainta o notă către Baroul Bucureşti, pentru a desemna avocaţi din oficiu, în situaţia în care, la următorul termen, apărătorii aleşi ai inculpaţilor nu vor putea fi prezenţi pentru a spune concluzii sau nu vor dori să facă acest lucru.

Instanţa a stabilit să fie extins sechestrul asigurător în cazul mai multor acţiuni şi terenuri pe care Dan Voiculescu le donase fiicelor lui, Corina şi Camelia Voiculescu. Astfel, a fost pus sechestru asigurător pe 36 de hectare de teren din strada Gârlei, pe două seturi de peste 5.000 de acţiuni de la Grivco, unul donat Corinei Voiculescu şi celălalt Cameliei Voiculescu, precum şi pe două seturi de 9,9 milioane de acţiuni, în valoare de aproximativ două milioane de lei, de la Compania de Cercetări Aplicate şi Investigative.

De asemenea, completul de judecată a extins sechestrul asigurător şi pe mai multe bunuri ale celorlalte persoane acuzate în această cauză.

În 4 iulie, avocaţii lui Dan Voiculescu au înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de strămutare a dosarului ICA, pe motiv că noul complet de judecată nu este imparţial. Instanţa supremă a stabilit termenul pentru judecarea acestei cereri în 24 septembrie.

Dan Voiculescu declara în 1 iulie, înainte de judecarea cauzei, că dosarul ICA nu se apropie de final şi nu se teme pentru judecarea acestuia, precizând că s-a uitat pe CV-ul Cameliei Bogdan, care judecă această cauză, şi are încredere în ea, pentru că este documentată, "e specializată în spălarea banilor".

"Nu mi-e teamă. M-am uitat pe CV-ul doamnei judecător Camelia Bogdan şi am văzut că e documentată, e preocupată de studiu, are foarte multă comunicări, lucrări şi e specializată în spălarea banilor. Am mare încredere că, fiind specializată în spălarea banilor, va fi în măsură să vadă cum mi-am spălat eu banii cu proprii bani. Pentru că acolo e vorba numai de banii mei, nu s-a spălat niciun alt ban, ca atare comparaţia cu Vîntu nu are nicio legătură", a spus Dan Voiculescu.

În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.

Tribunalul Bucureşti a dispus confiscarea de la Dan Voiculescu a sumei de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9.847.000 de acţiuni ICA donate uneia dintre fiicele sale şi a sumei de 2.984.358,6 lei, pentru alte 9.847.000 de acţiuni ICA, şi acestea donate fiicei sale.

Instanţa a dispus atunci menţinerea sechestrului asigurător instituit de procurorii DNA pe conturi ale lui Dan Voiculescu, până la concurenţa sumei de 20 de milioane de lei, precum şi pe un imobil al acestuia din zona Kiseleff, care are o valoare estimată la 250.000 de euro.

Judecătorul a menţinut şi sechestrele asigurătorii instituite de procurori pe imobilele mai multor inculpaţi din dosar. Astfel, au rămas sub sechestru imobilele aparţinând lui Sin Gheorghe în valoare de 110.000 de euro, Vica Ene - 88.000 de euro, Mencinicopschi - 456.000 de euro, Sandu Jean Cătălin - 210.000 de euro.

De asemenea, instanţa a menţinut atunci sechestrul asigurător în cazul lui Sorin Pantiş - pe un teren, două apartamente şi bunuri, în valoare totală de 2.020.000 de euro, Alexandru Petre - pe jumătate dintr-un imobilul cu o valoare estimată de 110.000 de euro, Vlad Nicolae Săvulescu - pe teren şi clădire cu o valoare estimată de un milion de euro şi pe jumătate dintr-un alt imobil cu o valoare estimată de 95.000 de euro.

Instanţa a mai dispus anularea parţială a notei privind propunerea de vânzare a acţiunilor gestionate de ADS la SC ICA SA Bucureşti şi a celor două exemplare ale procesului verbal de predare-primire care ar fi fost întocmit în fals la acea vreme de Mencinicopschi, în calitate de director general al institutului, şi Sorin Pantiş, în calitate de director general executiv al SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA Bucureşti.

Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.