Daniel Dăianu, audiat la DNA în calitate de martor în dosarul "Carpatica". La sediul DNA a sosit şi vicepreşedintele ASF Corneliu Moldoveanu

UPDATE 13:00 - Vicepreşedintele ASF Corneliu Moldoveanu, audiat la DNA în dosarul "Carpatica"

Vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Corneliu Moldoveanu a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), unde este audiat în dosarul "Carpatica".

Moldoveanu a ajuns la sediul DNA în jurul orei 12.50, fiind audiat de procurorii anticorupţie în dosarul "Carpatica", în care sunt cercetaţi fostul şef al ASF Dan-Radu Ruşanu, Ilie Carabulea, Laura Chiţoiu, Marian Mîrzac şi Radu Mustăţea.

Preşedintele interimar al ASF, Daniel Dăianu, a venit, de asemenea, miercuri dimineaţă, la DNA pentru a da declaraţii, în calitate de martor, în dosarul "Carpatica".

Daniel Dăianu a declarat, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că toţi membrii Consiliului ASF au fost chemaţi pentru audieri, în dosarul "Carpatica", în care sunt implicaţi şi foşti membri ai autorităţii.

"Nu este normal să se facă presiuni şi sper să nu se fi făcut presiuni. ASF trebuie ea să respecte regulile", a spus Dăianu.

Întrebat dacă în angajamentul de confidenţialitate pe care angajaţii ASF ar fi fost puşi să îl semneze era şi prevederea ca aceştia să nu divulge informaţii nici măcar organelor de anchetă, Dăianu a spus că nu crede că este vorba despre aşa ceva.

"Nu se poate aşa ceva. În orice organizaţie există necesitatea de păstrare a secretului profesional. Sunt circumstanţe în care nu te poţi deroba de aşa ceva", a precizat Dăianu.

El a mai spus că orice organizaţie are angajamente şi cel de la ASF a fost preluat de la o altă entitate, ca model.

Mai mulţi angajaţii ASF care au semnat un angajament de confidenţialitate au fost audiaţi la DNA, de la începutul lunii martie, pentru a spune dacă au fost supuşi la presiuni din partea fostului şef al instituţiei Dan Radu Ruşanu pentru semnarea documentului, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

În dosarul "Carpatica", Dan Radu Ruşanu este arestat din 4 martie, fiind acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu, favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor. Ruşanu este suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat "protejarea frauduloasă" a intereselor SC Carpatica. Acesta a demisionat de la conducerea ASF după ce a fost reţinut de procurori.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt arestaţi din 29 ianuarie. Aceştia sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.

În aceeaşi cauză, Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, este urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. Laura Chiţoiu s-a autosuspendat din funcţia de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF.

În dosarul "Carpatica" mai sunt urmăriţi penal Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

În 25 februarie, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut procurorului general al Parchetului instanţei supreme să solicite Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a lui Daniel Chiţoiu, în dosarul "Carpatica", pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor. Cererea a fost formulată întrucât există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, Daniel Chiţoiu a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele SC Carpatica Asig SA, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, au arătat procurorii DNA.

Camera Deputaţilor a respins, în 11 martie, prin vot secret, cererea privind încuviinţarea urmăririi penale a lui Daniel Chiţoiu.

Procurorii DNA au cerut Parlamentului şi Guvernului să le pună la dispoziţie, în dosarul "Carpatica", mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica.

Potrivit anchetatorilor, în perioada mai - iunie 2013, Carabulea, Mîrzac şi Mustăţea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

"Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară faţă de societatea de asigurări deţinută şi controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari din cadrul ASF. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi", au arătat anchetatorii.

DNA susţine că Ilie Carabulea l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. "Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări deţinute în mod indirect de Carabulea Ilie şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor", au mai arătat procurorii anticorupţie.

Potrivit DNA, finanţatorul grupării infracţionale constituite, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac Marian pe Mustăţea Radu, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, a reuşit să influenţeze concluziile a două controale, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul ASF în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări, susţin procurorii DNA.

DNA a mai arătat că, în perioada martie - aprilie 2013, un funcţionar cu atribuţii de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcţionarii instituţiei care evidenţia deficienţe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro şi suspendarea autorizării de funcţionare, până la remedierea deficienţelor.