(Exact în clipa în care scriu aceste cuvinte, dl. Mugur Ciuvică spune la Realitatea TV că „a fost prin ’88 un om din Braşov, nu îi reţin numele, care şi-a dat foc”).
Adrian Sobaru s-a aruncat în gol de la balconul Parlamentului, deoarece guvernul i-a tăiat din alocaţia pentru copilul său bolnav. Un motiv dureros, dar personal. Liviu Babeş şi-a dat foc şi a ars ca o torţă protestând împotriva hidoşeniei chipului României ceauşiste în 1989. Un nebun, domne, să mori aşa, aiurea, că te doare-n România!…
Am dat cu ochii de imaginea lui Adrian Sobaru urcat pe balustradă după ce am fost chemat la televizor cu strigătul: „Veniţi să vedeţi, dacă nici acum nu-şi dau porcii ăştia demisia…” Cetăţeanul convocator nu ştia dacă omul căzut o să moară sau o să trăiască. Ce-l interesa era să plece guvernul pe care îl urăşte. E tipul de speranţă laşă care îi animă pe prea mulţi dintre conaţionalii noştri. Să le rezolve cineva, altcineva problema. Dacă fraierul ăla mai şi moare, vie îi va fi uitarea.
Citeşte continuarea editorialului pe www.gandul.info.