De ce a fost arestat judecătorul Stan Mustaţă. Motivarea instanţei

"În prezenta cauză, urmărirea penală efectuată până la momentul analizat relevă particularităţile şi consecinţele unor fapte de corupţie săvârşite de către un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti, împreună cu un grefier din cadrul aceleiaşi instanţe, cu oameni de afaceri, justiţiabili şi intermediari ai acestora", notează judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) care a emis mandate de arestare preventivă pe numele lui Stan Mustaţă şi al complicei acestuia, Marianei Curea.

În motivare se menţionează că inculpaţii din dosar au alterat prestigiului Curţii de Apel Bucureşti şi au manifestat dispreţ faţă de colegii oneşti, cu care "nu se poate vorbi" sau care nu pot fi "abordaţi".

"Nu sunt de neglijat aspectele concrete rezultate din comiterea faptelor pentru care au fost formulate acuzaţii penale faţă de inculpaţii din speţă, constând în perseverenţa infracţională pusă în evidenţă de săvârşirea mai multor infracţiuni care au presupus existenţa unei multitudini de acte materiale care definesc constituirea unei grupări criminale, încercarea de a atrage în activitatea infracţională a cât mai multor persoane, în calitate de mituitori sau cumpărători de influenţă, existenţa unor date evidente în sensul că înţelegerea infracţională statornicită, între participanţi, cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de genul pentru care s-a reuşit administrarea probatoriului necesar pentru formularea unor învinuiri, este cu mult anterioară momentului în care a fost începută ancheta, întărirea convingerii mituitorilor sau a cumpărătorilor de influenţă cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni grave că ar fi putut obţine beneficiul unor hotărâri judecătoreşti favorabile, prin coruperea magistraţilor învestiţi să îi judece, alterarea prestigiului Curţii de Apel Bucureşti, unde inculpaţii din speţă erau salariaţi, întrucât facilitarea obţinerii unor hotărâri judecătoreşti la un nivel care are potenţialul de a oferi beneficiarilor soluţiilor încrederea că actul dorit nu mai putea fi supus ulterior controlului judiciar, dar şi cu consecinţa sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar, dispreţul manifestat de inculpaţi faţă de colegii oneşti, însă cu care, potrivit opiniei susnumiţilor, 'nu se poate vorbi' sau nu pot fi 'abordaţi' pentru comiterea unor fapte de corupţie", se arată în motivare.

Conform aceluiaşi document, "toate aceste elemente sunt de natură a potenţa efectele negative produse, prin creşterea riscului de popularizare în masă a ideii că dreptatea s-ar putea 'cumpăra' şi că doar cei 'neîndemânatici' mai cred în justiţie".

"Onestitatea magistraţilor este o condiţie esenţială nu doar pentru înfăptuirea actului de justiţie, ci şi din perspectiva conservării nealterate a mijloacelor de „ultimă instanţă” pe care statul trebuie să le aibă pentru contracararea fenomenului corupţiei sau cel puţin limitarea efectelor acestuia", conchide instanţa.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că la nivelul fostului Parchet Naţional Anticorupţie (PNA) se ştia încă din 2005 că judecătorul Stan Mustaţă cerea între 5.000 şi 7.000 de euro de la persoane vizate în dosarele penale pe care le judeca, iar în 2008 o colegă a magistratului s-a plâns de atitudinea lui.

Judecătorul Stan Mustaţă şi grefiera Mariana Curea, de la Curtea de Apel Bucureşti, au fost arestaţi pentru 30 de zile, în 30 aprilie, în dosarul de mită în schimbul unor soluţii favorabile în dosare.

Decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă, contestaţiile judecătorului şi grefierei urmând să se judece la instanţa supremă.

DNA a precizat că în acest dosar sunt urmăriţi penal şi Ion Boraciu şi Florian Alexandru, prin intermediul cărora Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora.

Potrivit anchetatorilor, în 2013, Mustaţă, Boraciu şi Alexandru au constituit un grup infracţional organizat, sprijinit de Curea, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale.

"În acest context, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile", a arătat DNA.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că o contestaţie în anulare formulată de Mihai Stoica, o cerere de reducere a pedepsei şi una de eliberare din arest se numără printre dosarele în legătură cu care judecătorul Stan Mustaţă ar fi cerut mită de la inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor soluţii favorabile acestora.

Potrivit DNA, în acest dosar sunt urmărite penal şase persoane, suspectate de luare de mită, trafic de influenţă, cumpărare sau folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Judecătorul Stan Mustaţă trebuia să judece, marţi, împreună cu un alt magistrat, apelurile formulate în dosarul în care Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi şi alte 11 persoane sunt acuzaţi de fapte de corupţie privind modul de privatizare a ICA.

La termenul din 8 aprilie, Stan Mustaţă a formulat o cerere de abţinere. Judecătorul arăta că, în urma unor materiale de presă "neadevărate", în care se relatează presupuse interese ale sale în acest dosar, formulează cererea de abţinere, pentru eliminarea oricăror dubii sau suspiciuni. Cererea a fost respinsă, astfel că Stan Mustaţă a continuat să judece acest dosar.

În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.