De ce a fost condamnată Lora Constantinescu. Motivarea instanţei

În decizia de condamnare, Curtea a ţinut cont şi de atitudinea procesuală a Lorei Constantinescu - "nesinceră şi îngreunând cercetările". Judecătorii arată că magistratul ar fi putut refuza să dea declaraţii, în schimb a făcut afirmaţii nesincere, în scopul îngreunării actului de justiţie.

"Este adevărat că în cauză luate în mod singular elementele care caracterizează persoana inculpatei i-ar putea fi favorabile, în condiţiile în care s-ar reţine că este o persoana titrată, fără antecedente penale, cu o carieră împlinită. Însă toate aceste elemente nu pot avea un rol covârşitor în raport cu gradul mare de pericol social al faptelor cu privire la care există probe că le-a săvârşit şi cu necesitatea prezervării încrederii în autoritatea care trebuie să sancţioneze ea însăşi încălcări ale legii, nu să permită şi chiar să fie autorul unor astfel de «derapaje» de la legalitate, deziderat care justifică măsuri de exemplaritate care în speţă se vor concretiza într-o pedeapsă privativă de libertate în regim de detenţie", potrivit motivării instanţei bucureştene.

Fostul prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea a fost găsită vinovată de trafic de influenţă şi condamnată, în 4 iulie, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus în cazul Lorei Constantinescu interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cinci ani.

Citeşte şi: Fostul procuror adjunct al Parchetului Buftea, condamnat la patru ani de închisoare cu executare

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de Lora Constantinescu şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), la instanţa supremă.

Aurelia Lora Constantinescu, prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea, suspendată din funcţie, a fost trimisă în judecată, în iunie 2013, de Direcţia Naţională Anticorupţie, în stare de libertate, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada februarie -17 mai, procurorul Lora Constantinescu a pretins de la o persoană, denunţătoare în cauză, printr-un intermediar, mai multe sume de bani şi a primit în total 5.129 de lei şi bunuri, spunând că ar putea interveni la procurori de la Parchetul Tribunalului Ilfov şi la poliţişti, astfel încât "să fie ameliorată situaţia juridică a soţului denunţătoarei".

Bărbatul pentru care ar fi trebuit să intervină Lora Constantinescu este cercetat de poliţişti în trei dosare penale, pentru furtul unor autovehicule. Totodată, acesta a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru dare de mită, fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv, potrivit DNA.

În 15 mai 2013, Lora Constantinescu i-ar fi cerut denunţătoarei, prin intermediar, între 2.000 şi 3.000 de lei, precum şi două cartuşe de ţigări, pentru a interveni în favoarea soţului acesteia, au arătat procurorii în rechizitoriu.

Lora Constantinescu a fost prinsă în flagrant la 17 mai 2013, după ce a primit de la denunţătoare 3.000 lei şi două cartuşe de ţigări.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 18 mai 2013, la cererea procurorilor, arestarea preventivă a procurorului Aurelia Lora Constantinescu, decizie confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 24 mai, prin respingerea recursului acesteia.

Ulterior, în 7 iunie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în recurs, cerea Lorei Constantinescu de liberare provizorie sub control judiciar, dispunând punerea în libertate a acesteia.