De ce a rupt Regele Mihai legăturile cu Casa de Hohenzollern

"În secolul 21, nu mai este normal ca familia regală a României, stat suveran şi independent, să aibă, prin titlu, o legătură feudală, vetustă, cu un principat care nu mai există din secolul 19", a declarat Ioan Luca Vlad, potrivit Gândul, adăugând că legăturile cu Casa de Hohenzollern erau formale, cele două familii scriindu-şi "o dată pe an, de Crăciun".

Avocatul a precizat că, deocamdată, Casa Regală a României nu au primit niciun răspuns de la Casa de Hohenzollern, ca urmare a înştiinţării privind întreruperea relaţiilor dinastice şi istorice.

"Cam într-o lună vin răspunsurile de la suverani, iar acestea sunt foarte formale. Vor scrie, probail, că au luat act şi îi vor ura Majestăţii Sale multă sănătate", spune avocatul Ioan Luca Vlad. Potrivit acestuia, decizia regelui Mihai nu are de ce să-i lezeze pe membrii familiei de Hohenzollern, întrucât nu le afectează "în niciun fel drepturile" şi, în plus, nu au formulat nicio pretenţie în ceea ce priveşte succesiunea în cadrul Casei Regale a României.

În familia regală a României, regelui Mihai îi succede principesa Margareta, acesteia sora ei, principesa Elena, iar acesteia din urmă fiul său, prinţul Nicolae.

"Într-o generaţie, prinţul Nicolae va prelua frâiele Casei Regale", spune avocatul, citat de Gândul.

El a vorbit şi despre rolul pe care Casa Regală îşi propune să îl joace în viaţa României.

"Casa regală reprezintă România în străinătate, este un ambasador foarte bun prin relaţiile de rudenie pe care le are cu familiile regale. Un alt rol este acela de a uni comunităţile româneşti din străinătate şi de a-i onora pe cei care merită să fie onoraţi", arată Ioan Luca Vlad. adăugând că, "dacă societatea românească va decide să aleagă calea monarhică sau să asigure un rol mai important familiei regale, familia regală va reacţiona şi va fi pregătită să şi-l asume".

Marţi, Regele Mihai a anunţat printr-un comunicat de presă ruperea legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern şi renunţarea la titlurile "Hohenzollern-Sigmaringen", respectând astfel decizia din 1921 a Regelui Ferdinand I de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei Regale a României.

"Noi, Mihai I, în virtutea autorităţii noastre nedisputate ca şef al Casei Regale a României, luând în considerare decizia iubitului nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent dinastiei şi Casei Noastre Regale, şi urmând datoria mea faţă de istorie şi faţă de urmaşii şi succesorii mei, ţinând cont de articolele 1(10), 15 şi Anexa 1 ale Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, adoptate de noi la 30 decembrie 2007, acţionând în conformitate cu voinţa mea liberă, fac cunoscut: Art. 1 Ruperea tuturor legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern", se arată într-un document semnat de Regele Mihai I şi transmis, marţi, prin Biroul său de presă.

Regele Mihai anunţă în documentul citat, care are trei articole, că din 10 mai 2011 iau sfârşit toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern.

De asemenea, membrii familiei regale a României renunţă la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern.

În documentul semnat de Regele Mihai I se mai arată că Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României se amendează prin excluderea particulelor de "Hohenzollern", "de Hohenzollern-Sigmaringen" şi "de Hohenzollern-Veringen", în măsura în care se referă la oricare dintre membrii Casei Regale a României.

Casa de Hohenzollern este una dintre cele mai importante dinastii din istoria Europei, care a dat de-a lungul vremii regi şi împăraţi ai casei conducătore de Brandenburg-Prussia (1415 - 1918) şi Germania Imperială (1871 - 1918). Şi-a luat numele de la un castel din Swabia, iniţial menţionat ca Zolorin sau Zolre (actualul Hohenzollern, din sudul Tübingen, în landul Baden-Württemberg).

Burchard I este primul care a fost înregistrat ca strămoş al dinastiei, conte de Zollern în secolul al 11. La a treia şi a patra generaţie de la acesta s-au format două linii de succesiune, Zollern-Hohenberg, dispărută până în 1486, şi conţii din Nürnberg, ai cărei moştenitori au ajuns până în zilele noastre.

Hohenzollern-Sigmaringen este o ramură a dinastiei de Hohenzollern care au condus Prusia şi ulterior Germania până în 1918.

În România, în anul 1866, casa de Hohenzollern este aleasă ca dinastie domnitoare de către conducerea politică în frunte cu Ion Brătianu.

Din această dinastie au făcut parte Carol I, principe al României între 1866 - 1881 şi rege între 1881 şi 1914, Ferdinand I al României (1914 - 1927), Mihai I al României (1927 - 1930 şi 1940 -1947) şi Carol al II-lea al României (1930 - 1940).