România are nevoie de plămâni artificiali. De ce lipsesc aparatele ECMO din spitale?

Îţi aminteşti de goana după ventilatoare pentru secţiile de terapie intensivă de la începutul pandemiei. Apele s-au limpezit, aparatură medicală există acum pe piaţă şi am fi putut să achiziţionăm din timp. Doar că pe noi ne-a prins valul doi al epidemiei cu secţiile de ATI pline şi cu bolnavi care pleacă în străinătate ca să îşi salveze viaţa.

Doi pacienţi din Sibiu au fost transferaţi în Germania, pentru că aveau nevoie de asistenţă respiratorie prin intermediul unui plămân artificial. Există unul, în Spitalul Judeţean, împrumutat de la o clinică privată, dar stă nefolosit de mai bine de zece zile, pentru că îi lipsesc nişte consumabile. Hai să îţi arăt cum îi poate ajuta acest aparat pe bolnavii de Covid-19. 

„Ne ajută atunci când plămânii pacientului nu mai funcţionează la parametrii normali. Ne ajută cu oxigenarea pacientului. Aparatul de hemofiltrare înlocuieşte funcţia renală, acest aparat înlocuieşte funcţia pulmonară. La pacienţii cu forme severe, îl folosim ca să trecem de momentul critic”, spune Ionuţ Ţăpîrdea, medic rezident ATI.

În Timişoara sunt cinci plămâni artificiali, doi la spitalul de boli infecţioase şi trei la spitalul judeţean. Nu avem o statistică a numărului acestor aparate la nivel naţional. Deşi fostul ministru, Sorina Pintea, semna anul trecut un ordin prin care trebuia să se aloce bani pentru un ECMO în fiecare spital, nu au fost alocate fonduri pentru asta încă. Abia luni este termenul limită pentru depunerea de oferte la Ministerul Sănătăţii pentru mai multe echipamente medicale necesare la secţiile de terapie intensivă, printre care şi plămâni artificiali.