De ce nu a fost extrădat ziaristul turc de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti

„Din înscrisurile existente la dosar rezultă numeroase aspecte din ţara de origine a persoanei solicitate legate de măsurile luate de autorităţi faţă de instituţiile şi persoanele considerate că ar susţine mişcarea lui (Gulen, n.r.), considerată de autorităţi ca fiind o organizaţie teroristă, din pricina opoziţiei politice pe care guvernul a apreciat că ar exercita-o această organizaţie faţă de măsurile sale. Curtea reţine, de altfel, că autorităţile turce au prezentat constant măsurile luate împotriva acestei organizaţii, destituirile şi arestările operate în rândul militarilor, intelectualilor şi funcţionarilor statului sub acuzaţia de apartenenţă sau simpatizare cu mişcarea lui (Fethullah Gulen), numărul acestor arestări, aşa cum rezultă şi din înscrisurile depuse la acest dosar de către persoana solicitată, aspecte care de asemenea nu pot fi ignorate”, se arată în motivarea deciziei de respingere a cererii de extrădare a jurnalistului turc.

Potrivit documentului, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti arată că nu pot ignora nici împrejurarea că în Turcia continuă măsurile represive, iar autorităţile prezintă, în mod constant, numărul persoanelor simpatizante ale acestei mişcări care au fost arestate preventiv. Totodată, instanţa apreciază ca fiind relevante aspectele relatate de cei doi ziarişti audiaţi în cauză cu privire la situaţia actuală din Turcia, mai exact, închiderea unor publicaţii, dar şi tratamentul la care sunt supuşi ziariştii care au fost arestaţi preventiv sau condamnaţi.

„Toate aceste probe îndreptăţesc instanţa să considere că în cauză se poate stabili într-o măsură rezonabilă că extrădarea cetăţeanului (Kamil Demirkaya) este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, împrejurare care face ca în cauză să fie incident un motiv obligatoriu de refuz al extrădării. (...) În ceea ce priveşte susţinerile persoanei extrădabile în sensul că ar fi pe nedrept acuzat pentru fapte pe care nu le-au săvârşit sau că la dosarul cauzei nu există probe de vinovăţie, Curtea apreciază că aceste aspecte nu pot fi verificate în procedura extrădării, întrucât instanţa română nu este chemată să se pronunţe asupra aspectelor menţionate de apărare ci trebuie să stabilescă numai în ce măsură sunt îndeplinite condiţiile pentru a se putea dispune extrădarea persoanei solicitate”, mai arată instanţa.

În motivare se mai arată şi intervenţia din şedinţa de judecată a reprezentantului Ministerului Public care a precizat că solicitarea autorităţilor din Ankara de a fi extrădat jurnalistul contravine prevederilor legale.

„Examinând conţinutul cererii de extrădare şi documentele anexate, precum şi înscrisurile depuse la dosarul cauzei, (procurorul. n.r.) precizează că există motive temeinice de a se considera că extrădarea este solicitată în scopul urmării persoanei pentru motive în legătură cu opiniile sale politice sau ideologice, solicitare ce contravine limitelor de acordare a extrădării, prevăzute de art. 3 din Convenţia Europeană de Extrădare din 13.12.1957, fiind incident motivul obligatoriu de refuz a extrădării, prevăzut de art. 21 alin. 1 lit. b din Legea nr. 302/2004”, se arată în document.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins, la mijlocul lunii decembrie, cererea autorităţilor de la Ankara de extrădare a jurnalistului turc Kamil Demirkaya, decizia nefiind definitivă.

Kamil Demirkaya se află de doi ani în România, unde lucrează pentru publicaţia Zaman România. În luna noiembrie 2018 şi-a depus actele pentru prelungirea permisului de şedere. La acel moment, Kamil Demirkaya a fost audiat la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti după ce ministerul de Justiţie din Turcia a solicitat extrădarea sa pentru că ar face parte din gruparea teroristă Gulen.