De ce nu-şi vaccinează românii copiii? Ce reiese în realitate din datele oficiale

Actul normativ vine în condiţiile unei epidemii de rujeolă care a făcut două victime doar în ultima săptămână, ridicând numărul deceselor la 21, în toate cazurile fiind vorba de persoane nevaccinate. La nivel public, situaţia este pusă pe seama unei campanii anti-vaccin, însă din datele oficiale reiese că puţini sunt părinţii care refuză imunizarea, principalele cauze nevaccinării fiind cele legate de lipsa serurilor, precum şi de neprezentare sau neluarea în evidenţă a micuţilor de medicii de familie, relatează Gândul.

De altfel, focarele actualei epidemii de rujeolă au apărut în Bistriţa Năsăud, la graniţa cu Clujul, în comunităţi unde copiii nu figurează pe listele medicului de familie, ca urmare, sunt nevaccinaţi, se arata într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii de anul trecut. Nu este însă o situaţie izolată. Din 2005 încoace, focarele au fost localizate în în comunităţi sărace, unde rata imunizării este scăzută „În anul 2010, comunităţile cele mai afectate au fost cele de rromi care au copii nevaccinaţi, iar în anul 2011 infecţia s-a extins şi la copii nevaccinaţi din unităţile de învăţământ preşcolar şi şcolar”, se arată într-un comunicat, din 2011, al MS, iar situaţia a fost similară în 2005.

Aceasta nu este însă singura cauză a nevaccinării. Ultima analiză Institutului Naţional de Sănătate Publică privind datele medicale ale unui număr de 14.690 de copii, reprezentând 85,7 din cohorta de născuţi vii în iulie 2015, oferă o imagine reală a fenomenului. Deşi până la vârsta de 12 luni, copiilor le trebuiau administrate 1 doză de BCG, 3 de antihepatitic, 3 de hexavalent (DTPa-VPI-Hib) şi 1 de RRO, 60% dintre ei erau incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta.

După neprezentare (31,9%), o pondere importantă în această situaţie o constituie lipsa vacinului - Hep B care se face în primele 24 de ore de la naştere nu a fost disponibil în 26,9% dintre cazuri, vaccinurile hexavalente  au lipsit în 37,3% din cazuri, iar RRO în 21,7%. De asemenea, în 31% din situaţii a fost vorba de neprezentare. În două judeţe, Brăila şi Giurgiu, acesta a fost motivul exclusiv, însă, de remarcat, că acestea nu sunt în zonele de focar raportate în 2016.

Pe acelaşi eşantion, doar în cazul a 3,8% dintre copii s-a înregistrat un refuz pentru toate vaccinurile, ceea ce înseamnă 333 de cazuri. Cel mai ocolit vaccin este ce RRO, 4,2% din situaţiile de nevaccinare, în vreme ce în cazul Hep B procentul e de 1,4%, iar la DTPa-VPI-Hib de 1,5%. Lipsa de BCG a fost semnalată în 0,1% din cazuri, iar refuzul acestuia pentru 0,5%.

Refuzul general a înregistrat o valoare mai mare în mediul urban (4,3%), în top fiind municipiul Bucureşti şi judeţele Covasna si Constanta.

În cifre absolute,potrivit datelor INSP, la nivel naţional acoperirile vaccinale totale, pe tipuri de vaccin şi pe numar doze administrate până la vârsta de un an este: BCG - 83,1%, 3 doze de Hep B pediatric - 74,4%, 3 doze de DTPa-VPI-Hib -49,6%, 1 doză de RRo -76,2%. Asta în condiţiile în care, OMS recomandă ca acoperirea vaccinală să fie de 95%.

Legea vaccinării pusă în dezbatere de Ministerul Sănătăţii prevede înfiinţarea Comisiilor Judeţene de Vaccinare şi a Comisiei Municipiului Bucureşti care va avea ca principale atribuţii sesizarea instituţiilor abilitate privind „constatarea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului de către părinţi sau reprezentanţi legali în cazul minorului care împlineşte vârsta de 3 ani şi nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei” şi sesizarea serviciului public de asistenţă socială şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului „privind neglijarea medicală şi încălcarea drepturilor copilului de către părinţi sau reprezentanţi legali în cazul minorului care împlineşte vârsta de 18 luni şi nu a început sau a întrerupt schema privind vaccinurile obligatorii”.

Citeşte continuarea pe Gândul