Video De ce s-au STINS focarele de pestă porcină africană în Transilvania?! De mintea şi mâna omului

Nu foarte încet, dar foarte sigur, epidemia a cuprins întreg sud-estul României, punând la pământ - prin diverse metode - sute de mii de porci, în aproape 250 de localităţi din 10 judeţe ale acestei părţi de ţară. În nord-vest însă, situaţia se schimbă: prin disciplină şi organizare, epidemia a fost - cel puţin deocamdată - oprită. Un nou episod din investigaţia jurnalistică pe care Gândul o realizează pe urmele virusului pestei porcine africane.

Comisia Europeană a decis să înceapă un audit de urgenţă în România, chiar în această lună, pentru a evalua situaţia epidemiei de pestă porcină africană (PPA). ”Comisia consideră că evoluţia PPA este îngrijorătoare, deoarece România a anunţat, în mai puţin de 4 luni, aproape 1.000 de focare în gospodăriile domestice, virusul fiind, de asemenea, confirmat în mai multe exploataţii comerciale. Această situaţie este extraordinară şi ridică îngrijorări foarte serioase,” a declarat pentru Mediafax, Anca Păduraru, purtător de cuvânt pe domeniile Sănătate, Siguranţa Alimentaţiei şi proiecte specifice legate de Uniunea Energetică în cadrul CE.

În primele episoade ale anchetei noastre, am ajuns la concluzia ca - în judeţele din sud-vestul ţării, OMUL a fost vectorul care a răspândit virusul PPA. Adus peste Dunăre de porcii mistreţi veniţi din Ucraina, ajutat de indolenţa şi nepăsarea autorităţilor şi a populaţiei, virusul a declanşat o epidemie care a dus la sacrificarea a sute de mii porci în judeţele Tulcea şi Brăila. Cu filtre cu program de 8 ore şi mistreţi lăsaţi să hoinărească nemonitorizaţi, virusul a ajuns şi în Ialomiţa, iar marţi, tocmai a fost anunţat un focar în Teleorman. Din cele 8.138 de gospodării afectate de PPA în România, iar 7.404 au primit deja despăgubiri de la stat. Cu banii pentru fermele decimate de virus, factura de până acum a epidemiei depăşeşte 12 milioane de euro. Şi nu e tot.

Fermierii care au luat măsuri drastice de carantină şi-au salvat porcii de PPA, dar acum îi privesc cum se mănâncă între ei. Au reuşit să încetinească fluxul de creştere, însă halele sunt supraaglomerate şi va fi greu până la ridicarea carantinei. Asta dacă nu apare, între timp, un nou focar în apropiere. Administratorii fermelor se plâng că au fost scăpaţi din vedere de autorităţi şi cer să li se acopere pierderile de zeci de mii de euro pe zi. În plus, vor modificarea legislaţiei şi crearea unor cordoane de biosecuritate la 10 kilometri în jurul fermelor, unde oamenii să nu mai aibă voie să crească porci. Iar în compensaţie să primească - desigur, tot de la stat - vouchere pentru alimente

În nordul României, disciplina a învins epidemia

Deloc întâmplător – dacă stai de vorbă cu reprezentanţii autorităţilor statului, ai administraţiei locale şi cu crescătorii particulari de porci din Transilvania - la capătul diagonalei SE–NV, trasată peste România (judeţele Satu Mare, Bihor, Sălaj), lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel, cele 35 de focare de pestă porcină înregistrate cu trei-patru luni în urmă, fiind, cu doar câteva excepţii, stinse.

„Mai am două focare aici sus, în nordul judeţului şi gata! Am închis tot. Când termin, fac eveniment!”, îmi spune directorul DSVSA Satu Mare, doctorul Nicolae Dumuţă.

Citeşte continuarea...