De ce vinul roşu le dă anumitor oameni dureri de cap

Pentru unii este una dintre plăcerile mesei. Există însă şi oameni cărora un singur pahar de vin roşu le înroşeşte obrajii şi le provoacă dureri de cap. Există un motiv precis pentru care nu toată lumea îl tolerează, conform ştiinţei.

Într-un nou studiu, publicat în revista Nature, un grup de cercetători de la Universitatea din California a descoperit că de vină ar putea fi quercetina, preţiosul flavonol găsit în vinul roşu şi care, în ciuda numeroaselor sale beneficii. Dar nu a fost quercetina bună pentru tine? Răspunsul, în acest caz, este complex.

Quercetina este prezentă în mod natural în struguri (şi în alte fructe şi legume) şi este considerată un antioxidant puternic. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă au descoperit deja că, dacă este metabolizat cu alcool, poate cauza probleme.

„Când intră în sânge, organismul îl transformă într-o formă diferită numită glucuronid de quercetină”, explică chimistul Andrew Waterhouse, profesor la Departamentul de Viticultură şi Enologie de la UC Davis şi autor al studiului.

„În această formă, ar interfera cu metabolismul etanolului”, mai spun specialiştii. Rezultatul este o acumulare de acetaldehidă, o toxină inflamatorie care poate provoca înroşirea feţei, dureri de cap şi greaţă. Alţi constituenţi ai vinului, cum ar fi aminele biogene, sulfiţii, flavonoidele fenolice sau taninurile au fost, de asemenea, raportate ca posibile cauze ale durerilor de cap din vin.

Problemele începe repede

„Cu toate acestea – se arată în studiu – niciunul dintre aceştia nu a fost clar implicat ca declanşator principal al durerii de cap din vinul roşu (RWH) şi nici nu a fost identificat un mecanism capabil să provoace durerea de cap. Compuşii fenolici, în special flavonoide, în vinul roşu sunt de 10 ori mai mari decât în ​​vinul alb, făcându-i unul dintre principalii suspecţi şi responsabili pentru RWH”.

Durerile de cap de vin roşu – a nu fi confundate cu durerile de cap de mahmureală – nu necesită cantităţi excesive de vin. Şi se manifestă destul de repede: în majoritatea cazurilor, potrivit autorilor studiului, durerea de cap începe de la 30 de minute până la 3 ore, după ce bei chiar şi doar unul sau două pahare de vin.

Ar putea depinde, de fapt, de cantitatea de quercetină prezentă în vin, care nu este întotdeauna aceeaşi, dar variază considerabil. Factori precum expunerea la lumina soarelui pe care o primesc strugurii şi modul în care se face vinul pot afecta cantitatea de quercetină prezentă în produsul final.

Studiul de la Universitatea din California a arătat că practicile viticole (spaliere a viţei de vie, rărirea culturilor, defoliere) în zonele care produc vinuri ultra-premium ar avea ca rezultat o expunere mai mare la soare, ceea ce, la rândul său, ar permite o producţie mai mare de quercetină.

Mai mult, variaţiile nivelurilor de quercetină apar nu numai din diferenţele în compoziţia strugurilor induse de expunerea la soare, ci şi din tehnicile de vinificaţie, inclusiv contactul cu pielea în timpul fermentaţiei, procedurile de stabilizare/învechire şi metodele de învechire.

Oamenii de ştiinţă încearcă să afle dacă există o modalitate de a evita acest fenomen neplăcut prin intermediul unor studii genomice pe subiecţii care dezvoltă dureri de cap de vin roşu.

Şi nu par să fie departe de adevăr: „Credem că suntem în sfârşit pe drumul cel bun pentru a explica acest mister vechi de milenii. Următorul pas va fi testarea ştiinţifică asupra persoanelor care dezvoltă aceste tipuri de dureri de cap”, dă asigurări Morris Levin, profesor de neurologie la Centrul pentru dureri de cap de la Universitatea din California şi coautor al studiului.