Decanul Baroului Vaslui, judecat pentru corupţie, achitat definitiv de ICCJ

Curtea de Apel Galaţi a decis în cazul lui Petru Blăniţă, în 27 septembrie 2010, achitarea acestuia, în baza articolului 10, litera a, Cod procedură penală (fapta nu există), dispunând ridicarea sechestrului asigurator, instituit prin Ordonanţa procurorului din data de 14 februarie 2006 asupra autoturismului, proprietatea inculpatului, marca Renault Laguna.

Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut recurs împotriva acestei decizii, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Luni, 9 mai, judecătorii ICCJ au respins recursul DNA, astfel că hotărârea de achitare rămâne definitivă, după patru ani de procese.

Aocatul Petru Blăniţă, decanul Baroului Vaslui, a fost trimis în judecată în 9 martie 2006, de procurorii anticorupţie, sub acuzaţia de trafic de influenţă, întrucât ar fi pretins 10.000 de euro de la doi denunţători, sumă din care a primit 5.000 de euro, lăsându-i pe cei doi să creadă că areă avea influenţă asupra unor magistraţi din Tribunalul Vaslui şi ai Parchetului de pe lângă această instanţă.

Petru Blăniţă ar fi lăsat să se înţeleagă că poate să-i determine pe magistraţi să dispună punerea în libertate a unor inculpaţi arestaţi, rude ale denunţătorilor, care erau cercetaţi pentru trafic de persoane într-un dosar aflat pe rolul Parchetului Tribunalul Vaslui.

Apărătorul lui Blăniţă, Vasile Apostol, a afirmat că totul este o înscenare. "Am fost sunat acasă de către colegul meu, Blăniţă, să ne întâlnim la cabinetul lui deoarece are o problemă. Acolo era o echipă de cinci persoane, două recomandându-se ca fiind procurori de la DNA, iar ceilalţi trei ofiţeri superiori de Poliţie. În plus, mai erau şi doi martori asistenţi. Când am ajuns eu, pe birou se aflau 3.000 de euro şi am bănuit că este vorba de o sumă incriminată într-o infracţiune de corupţie, atâta vreme cât cei cinci erau de la DNA. De altfel, era şi un lucru uşor de stabilit, din moment ce banii erau însemnaţi şi proveneau de la un client care a făcut plângere către autorităţi", afirma atunci avocatul.

Conform lui Apostol, decanul Baroului Vaslui a pretins că s-a înţeles cu cei doi cetăţeni să-i plătească un onorariu de 10.000 de euro, împărţit în două tranşe, cea de a doua jumătate fiind o primă de succes dacă reuşea punerea în libertate a unor persoane arestate. Clienţii ar fi plătit 2.000 de euro, aşa cum dovedeşte contractul încheiat şi chitanţa care le-a fost eliberată. Aceştia au cerut ca următoarea rată să fie de 3.000 de euro, sumă cu care a fost realizat flagrantul delict.