Declararea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România, respinsă

„În localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, instituţiile publice pot organiza manifestări cultural-artistice dedicate zilei de 15 martie. Fondurile necesare organizării manifestărilor pot fi asigurate din bugetele locale ale autorităţilor publice locale şi judeţene şi ale instituţiilor publice. Angajatorii acordă o zi liberă, în data de 15 martie, la cerere, persoanelor aparţinând comunităţii maghiare pentru participarea la manifestările menţionate”, prevede propunerea legislativă iniţiată de un grup de parlamentari UDMR.

Liderul senatorilor UDMR, Attila Cseke, a susţinut că dezbaterile aprinse pe marginea proiectului au fost generate de un anumit context politic, dar adoptarea acestuia ar consacra o stare de normalitate.

„Proiectul a suscitat destul de multe dezbateri din momentul depunerii în martie anul acesta şi până în iunie, într-un anumit context politic. Din punctul nostru de vedere (...), este o lege care legiferează, practic, o situaţie de normalitate ce există de 27 de ani, în care această zi, 15 martie, semnifică prima zi – izbucnirea, practic, a Revoluţiei Paşoptiste Maghiare în 1948. Această situaţie, practic, ar deveni lege în România”, a declarat Cseke..

El a susţinut ca, indiferent de raportul dat de comisie, în acesta să se regăsească şi un amendament potrivit căruia angajatorii să poată acorda o zi liberă membrilor comunităţii maghiare de 15 martie.

„Aş susţine ca în raportul comisiei să se regăsească acel amendament pe care l-am făcut şi în iunie, în sensul în care angajatorii pot acorda, deci pot acorda, că în textul iniţiativei este obligaţie, pe care evident nu o mai susţinem (...), deci angajatorii pot acorda o zi liberă membrilor comunităţii maghiare de 15 martie şi nu este obligaţie”, a spus Cseke.

Totodată, el a afirmat că „această zi (15 martie - n.r) nu este îndreptată împotriva comunităţii româneşti”.

Senatorul PSD Ioan Deneş a precizat că va vota împotriva acestui proiect de lege. „Pentru a legifera o zi de 15 martie în România şi în Transilvania, mai ales, e un subiect extrem de delicat. Din acest punct de vedere, ca locuitor al acelei zone, eu, personal, am să fiu împotriva unui raport de admitere şi am să votez împotriva acestei propuneri legislative în plenul Senatului”, a spus Deneş.

De asemenea, senatorul PNL, Răducu Filipescu, a afirmat că liberalii vor vota împotriva acestui proiect. „Consider că momentul este total nepotrivit pentru o astfel de acţiune. Sunt şi aşa destul de multe presiuni în această ţară în toate direcţiile, dacă mai intrăm şi pe zona etnică cu o altă presiune, probabil că unii or să o ia razna”, a adăugat el.

„Eu nu voi vota împotriva sau pentru a unui raport de admitere sau de respingere, mă voi abţine cu menţiunea că îmi doresc foarte mult să trăiesc acel moment când voi putea vota pentru un raport de admitere”, a subliniat senatorul USR, Florina Presadă.

Pentru raport este sesizată şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului. Ulterior, raportul comun al Comisiei pentru administraţie publică şi al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi va fi supus dezbaterii plenului Senatului.

Pe 17 octombrie, plenul Senatului a retrimis la comisia de specialitate proiectului de lege apartinand UDMR prin care ziua de 15 martie devine Ziua Maghiarilor, în pofida solicitării senatorului PMP Traian Băsescu, care a cerut respingerea acestuia, susţinând că este un element de şantaj reciproc între PSD şi UDMR.