Declaraţia de avere a primarului din Lupeni, Cornel Resmeriţă: Terenuri, case de vacanţă şi spaţii comerciale

Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriţă (PSD), se află la al patrulea mandat, administraţia locală pe care o conduce figurând în vara lui 2014 cu datorii de aproximativ 49,63 de milioane de lei la stat, situaţie care o clasa pe prima poziţie la nivel naţional. Din august, în urma alocării de fonduri de la Guvern, datoriile Primăriei Lupeni au început să scadă. Astfel, la 31 decembrie 2014, Primăria Lupeni mai înregistra, potrivit datelor făcute publice de Ministerul Finanţelor Publice, datorii de 8,39 milioane de lei.

Potrivit declaraţiei de avere, completată în anul 2013, primarul Cornel Resmeriţă este proprietarul unui teren de 300 de metri pătraţi, cumpărat în 1997, în localitatea hunedoreană Uricani, învecinată cu municipiul Lupeni. În municipiul Lupeni, Resmeriţă mai are un teren de 270 de metri pătraţi, dobândit în anul 1996, împreună cu fratele său, Marinică Resmeriţă. Tot la Lupeni, împreună cu soţia sa Lucia, primarul are un teren intravilan în suprafaţă de 155,16 metri pătraţi pe care l-a cumpărat în anul 2005.

Totodată, Cornel Resmeriţă şi soţia sa deţin o casă de locuit în Lupeni, imobilul în suprafaţă de 265,05 metri pătraţi fiind cumpărat în anul 2005. Primarul din Lupeni şi-a construit, în perioada 1995-1996, o casă de vacanţă în suprafaţă de 220 de metri pătraţi la Uricani. În perioada 1996-2003, soţia şi fratele primarului au cumpărat, în Lupeni, spaţii comerciale în suprafaţă de 970 de metri pătraţi. Tot Cornel Resmeriţă este, din 2005, proprietarul unei case de vacanţă în staţiunea montană Straja, ce aparţine de Lupeni, în suprafaţă de 80,07 metri pătraţi.

Fiul cel mare al primarului, Cristian Resmeriţă, este deputat PSD aflat la al doilea mandat, iar fiul cel mic, Lucian Resmeriţă, este director al Colegiului Naţional de Informatică "Carmen Sylva" din Petroşani.

Declaraţia de avere a ediului mai arată că în perioada 1980-2004 acesta a dobândit bijuterii în valoare de 7.000 de dolari.

Potrivit aceluiaşi document, Cornel Resmeriţă avea un cont curent şi un depozit bancar - deschise încă din 2002 - cu suma de 32.000 de lei.

Primarul din Lupeni nu are datorii şi nici maşini în proprietate, acesta câştigând de la Primărie suma de 35.890 de lei. Soţia sa, care este administrator la restaurantul Gloria din Lupeni, a obţinut venituri în valoare de 24.000 de lei.

De altfel, potrivit unor surse locale, primarul a intrat în vizorul ANI din cauza unor neconcordanţe între declaraţia de avere şi situaţia financiară reală.

Primarul oraşului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă (PSD), a fost ridicat, luni la prânz, de către anchetatori, pentru a fi dus la audieri la sediul DNA, după ce la locuinţa sa au avut loc percheziţii în dosarul "Gala Bute", transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cornel Resmeriţă a fost ridicat, luni, în jurul orei 12.00, de la locuinţa sa de către anchetatorii care au făcut percheziţii acolo, el urmând să fie dus la audieri la sediul DNA.

Resmeriţă nu a dat detalii despre cazul în care este cercetat, spunându-le jurnaliştilor doar: "Vom vorbi când mă întorc".

Cornel Resmeriţă a fost declarat colaborator al securităţii de către CNSAS, sub numele Lupaşcu, sentinţa dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul său rămânând definitivă în anul 2010.

Potrivit sesizării depuse în instanţă de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Cornel Resmeriţă ar fi fost recrutat "pe baza sentimentelor patriotice cu luare de angajament scris", în calitate de colaborator, în 13 octombrie 1976, pentru a furniza informaţii despre "starea de spirit necorespunzătoare în rândul militarilor (…)". Potrivit CNSAS, Cornel Resmeriţă ar fi furnizat, între anii 1976 şi 1977, "două note informative, una care se referă la păstrarea armamentului şi muniţiei, iar cea de-a doua se referă la activitatea şi comportarea unui militar", dar ar fi oferit şi informaţii despre un muncitor de la mina Lupeni, membru al cultului penticostal, despre militari, despre "persoane şi aspecte negative din subteran" şi despre "acţiunea Eterul", care, potrivit CNSAS, se referă la persoane care ascultau ştirile transmise de posturile de radio străine, în special de postul Europa Liberă.

Printr-un decret prezidenţial publicat în decembrie 2011, în Monitorul Oficial al României, primarul Cornel Resmeriţă a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler "în semn de apreciere pentru eforturile depuse în vederea dezvoltării infrastructurii urbane, în interesul comunităţilor care le-au încredinţat, de-a lungul timpului, mai multe mandate de primar".

De asemenea, fiul primarului Resmeriţă, deputatul PSD Cristian Resmeriţă, s-a aflat şi el în vizorul ANI. Astfel, Agenţia Naţională de Integritate a cerut, în luna ianuarie, Parchetului instanţei supreme să îl cerceteze pe deputat pentru conflict de interese, întrucât acesta şi-a angajat, în perioada ianuarie 2009 - aprilie 2012, fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar din judeţul Hunedoara.

Procurorii DNA fac luni 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul "Gala Bute".

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că se fac percheziţii la fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, la primarul din Lupeni - Hunedoara, Cornel Resmeriţă, la Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în perioada în care aceasta a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, la Gheorghe Nastasia, fost secretar general al MDRT şi la omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA.

Fostul secretar general al MDRT, Gheorghe Nastasia, vizat în dosarul "Gala Bute", este un politician discret, cunoscut drept unul dintre apropiaţii conducerii PDL Prahova.

În anul 2008, pe vremea când deţinea funcţia de director al sucursalei regionale a RA-APPS Sinaia, Nastasia a candidat din partea PDL la preşedinţia Consiliului Judeţean Prahova, pierzând în favoarea social-democratului Mircea Cosma.

Ulterior, Nastasia a devenit secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus în perioada 2009 - 2012 de Elena Udrea, post pe care l-a deţinut până în iulie 2013, când a fost eliberat din funcţie prin decizie a Guvernului Ponta.

În perioada în care a fost secretar general al ministerului condus de Elena Udrea, Gheorghe Nastasia a avut, de asemenea, calitatea de membru în structurile de conducere ale unor importante instituţii care au legătură cu domeniul turismului. Astfel, conform declaraţiei de avere depuse în 2012, Gheorghe Nastasia a fost membru în Adunarea Generală a Acţionarilor a Companiei Naţionale de Investiţii, prin care s-a derulat programul de construire a sălilor de sport şi bazinelor de înot. El a fost, de asemenea, membru în consiliile de Administraţie ale Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Turism (INCDT) şi Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL).

Gheorghe Nastasia are 50 de ani şi este din Buşteni, judeţul Prahova, iar conform declaraţiei sale de avere din 2012 deţine o casă de locuit de peste 150 de metri pătraţi şi o pensiune de aproape 900 de metri pătraţi în staţiunea de pe Valea Prahovei, o altă casă de locuit de 140 metri pătraţi în localitatea Măgureni, un teren intravilan de 1.773 metri pătraţi în Buşteni, un alt teren intravilan şi peste 11.800 metri pătraţi de teren agricol în Măgureni.

După schimbarea sa din funcţia deţinută la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Gheorghe Nastasia nu a mai avut apariţii publice în calitate de politician.

Opt persoane vor fi duse la audieri la sediul central al DNA, printre care Obreja, Lungu, Gărdean şi Resmeriţă.

În dosarul "Gala Bute", prin rechizitoriul din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

În decembrie 2013, procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse cu privire la funcţionarii implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a deputatului Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării, şi senatorului Ion Ariton, fost ministru al Economiei, în dosarul "Gala Bute", în care sunt suspectaţi de fapte de corupţie.

Elena Udrea a luat decizia organizării Galei Bute, în urma unor discuţii cu Rudel Obreja şi le-a cerut subordonaţilor săi să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea evenimentului, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, potrivit DNA.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Oreja, potrivit DNA.