Declic obţine, în primă instanţă, anularea autorizaţiei pentru un proiect Hidroelectrica

Comunitatea Declic anunţă, printr-un comunicat de presă, că a obţinut, în primă instanţă, anularea autorizaţiei de construcţie pentru un proiect Hidroelectrica ce pune în pericol unul dintre cele mai mari râuri din Munţii Buzăului, râul Bâsca Mare.

„Tribunalul Cluj a decis că documentaţia pentru construirea derivaţiei Surduc-Nehoiaşu, ce ar fi deviat cursul râului şi l-ar fi secat, a fost emisă cu încălcarea legii, constatând că acordul de mediu a fost emis ilegal”, transmite Declic.

Conform sursei citate, iniţial, autorizaţia de construire a fost emisă în urma unei evaluări de mediu realizate de Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice, controlat de Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriei şi Economiei în guvernările PSD.

„Proiectul Hidroelectria traversează o arie protejată Natura 2000 şi pune în pericol aproape întreaga reţea hidrografică din Carpaţii de curbură. Amenajarea hidroenergetică presupune şi captarea râurilor: Zăbala, Bâsca Mică, Bălescu Mare, Porcu, Bâsculiţa, Patac, Paltin şi Caşoca, precum şi alterarea gravă a debitului râului Buzău. Declic a contestat autorizaţia de construire emisă de Consiliul Judeţean Covasna şi a obţinut anularea acesteia, în primă instanţă”, adaugă Declic.

„Câştigul în sistemul energetic naţional, prin adăugarea unei singure captări la o hidrocentrală nefuncţională, este practic zero. Pierderea pentru patrimoniul natural al ţării, prin devierea Bâscei Mari şi diminuarea drastică a debitului Bâscei Rozilei, este gigantică”, a declarat Denisa Soare, campaigner Declic.

Proiectul prevede devierea cursului râului Bâsca Mare, printr-un tunel direct prin munte, către Captarea de la Surduc, ce deserveşte hidrocentrala Nehoiaşu II.

Conform Declic, specialiştii de mediu spun că astfel râul Bâsca ar seca, iar întreg situl protejat Natura 2000 Penteleu ar rămâne fără principalul său habitat acvatic, râul Bâsca Mare.

„Proiectul de secare a Bâscei Mari este dat drept exemplu negativ la nivel mondial. Sunt afectate grav cele două specii de peşti din fişa sitului Natura 2000, mreana vânătă şi zglăvoaca, dar şi alte specii pentru protecţia cărora această zonă a fost declarată arie naturală protejată: vidra şi carabul amfibiu. Nici nu e de mirare că Uniunea Europeană a iniţiat un infringement din cauza amenajărilor hidroenergetice în ariile naturale protejate”, a declarat biologul Călin Dejeu.

Demersurile juridice vor continua până la anularea definitivă a autorizaţiei de construire.