Declinul demografic al Ucrainei: ţara a pierdut 20 de milioane de oameni în 30 de ani

Oraşe şi sate goale, familii divizate, soldaţi singuri pe front vând soţii şi copii în străinătate care nu se mai întorc. Este tabloul unei ţări care luptă să rămână liberă.

Ucraina trece printr-o criză demografică de dimensiuni catastrofale. „Prăbuşirea populaţiei va cauza în curând probleme economice şi sociale foarte grave”, spun experţii. „Când arde casa, mai întâi trebuie să stingi focul şi abia mai târziu te gândeşti la ce mobilier să cumperi”, susţin membrii guvernului Zelenski. Guvernanţii nu sunt acum preocupaţi de subiect, dar specialiştii sunt îngroziţi de viitor.

Totuşi, problema pare prea urgentă pentru a fi amânată. Iată cifrele: la momentul formării statului, în 1991, după implozia Uniunii Sovietice, Ucraina avea aproximativ 52 de milioane de locuitori. Recensământul naţional din 2001 a raportat 48,5 milioane, care s-a estimat că a scăzut la 42 în lunile anterioare invaziei lui Putin, ordonată de Moscova pe 24 februarie 2022.

Aceste cifre sunt în concordanţă cu scăderea populaţiei în fostele republici sovietice. Dar cea mai gravă lovitură a venit în primele săptămâni ale ultimelor 17 luni de război, care s-a soldat cu fuga în masă în străinătate a femeilor şi copiilor, având în vedere că guvernul a interzis imediat plecările bărbaţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Astăzi, populaţia rezidentă este estimată la între 28 şi 31 de milioane.

„Politica europeană de primire, un blestem”

„De la 52 de milioane la mai puţin de 30 în trei decenii: o pierdere foarte gravă pentru ţară, periclitându-i şansele de reconstrucţie după încheierea războiului, penalizarea normalizării economice, scufundarea sistemului de pensii”, explică Alexander Demenchuk, rectorul facultăţii Ştiinţe politice la Kiev.

„Copiii lipsesc, prin urmare, lipseşte viitorul. Au plecat tineri din clasele mijlocii superioare, cu rate excelente de şcolarizare. Şi ceea ce este şi mai grav este că peste jumătate dintre ei nu intenţionează să se întoarcă în Ucraina. Copiii studiază în şcoli germane, poloneze, austriece, franceze sau olandeze. Mamele şi-au găsit imediat de lucru. Politica europeană de primire ni s-a părut iniţial un miracol al generozităţii, dar acum se dovedeşte a fi un blestem”, afirmă acesta.

Potrivit Ellei Libanova, o demografă respectată la Academia Naţională de Ştiinţe, toate acestea afectează rata fertilităţii, care a scăzut la 0,7%, una dintre cele mai scăzute din lume.

Toate centrele urbane situate în apropierea Donbassului sunt semi-pustii: au rămas acasă doar bătrânii, bolnavii şi săracii. Dar problema este naţională. „Majoritatea dintre cei mai buni colaboratori ai mei şi-au găsit repede un loc de muncă în Polonia şi Franţa. Industriile noastre nu funcţionează, nu există piaţă. Niciunul dintre ei nu se va întoarce”, spune Serghei, un antreprenor IT cu birouri în toată ţara.

Creşte numărul divorţurilor

Se întâmplă să întâlneşti soldaţi şi ofiţeri care spun că sunt lăsaţi singuri. „Soţia mea cu cei doi copii ai noştri de 5 şi 7 ani plecase în Germania în primele zile de război. De atunci, ne-am auzit din ce în ce mai puţin. Şi acum am aflat că şi-a găsit un nou partener”, spune Alexei, un căpitan în vârstă de 40 de ani, staţionat lângă Bahmut.

„Conflictul va creşte rata divorţurilor. Femeile părăsesc bărbaţii”, spune Jiulia Komar, psiholog care tratează greutăţile familiei. Un studiu recent al UNHCR estimează că 76% dintre refugiaţi intenţionează să se întoarcă. Dar, experţii ucraineni rămân foarte sceptici.

„În următoarele două luni, guvernul nostru va elabora un program de sprijinire a returnărilor, încercând să implice partenerii europeni”, spune profesorul Demenchuk. Speranţa lui este că acest lucru se va întâmpla „cât mai curând posibil”.