Demolarea Casei Cantacuzino a fost reluată vineri. CNMI a respins clasarea imobilului

Asociaţia pentru Memorie Identitară "Carpaţii" anunţă, într-un comunicat remis luni MEDIAFAX că situaţia casei prinţului Zizi Cantacuzino-Grănicerul, din str. Gutenberg nr. 3, a ajuns într-un punct de risc maxim.

În dimineaţa de vineri (18 iunie) au reînceput lucrările de demolare la Casa Cantacuzino, după ce, în weekend-ul 29 - 30 mai, casa a fost aproape distrusă, chiar după ce Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a cerut prefectului Capitalei, pe 28 mai, să dispună sistarea lucrărilor de demolare, începute în acea săptămână. Casa se afla atunci în procedură de clasare ca monument istoric la nivelul Comisiei Naţionale a Monumentelor istorice, din cadrul MCPN.

Însă în plenul CNMI din 2 iunie, membrii comisiei au respins prin vot (pe buletine de vot nominale) propunerea de clasare de urgenţă a imobilului, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul comisiei, Dan Nicolae. O solicitare anterioară de clasare în regim de urgenţă a acestei case, depusă de Asociaţia ProDoMo, pe 11 ianuarie, la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) a Municipiului Bucureşti a fost respinsă, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice de pe lângă DCPN Bucureşti considerând că imobilul nu are valoarea arhitecturală care să îl recomande pentru clasare.

După respingerea clasării de urgenţă şi de către CNMI, pe 2 iunie, MCPN a comunicat prefectului că imobilul respectiv nu are statut protejat prin legea monumentelor istorice, iar Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a avizat reînceperea lucrărilor de demolare, redemarate vineri.

La sesizarea Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul" lucrările au fost însă sistate, dat fiind că autorizaţia de desfiinţare a imobilului, emisă în 2009 de Primăria Sectorului 5, este în prezent suspendată, după ce a fost atacată în instanţă de prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei, pe 28 mai, în urma solicitării de la acea dată a Ministerului Culturii.

Asociaţia pentru Memorie Identitară "Carpaţii" consideră că principalii vinovaţi pentru situaţia în care se află Casa Cantacuzino sunt MCPN şi DCPN Bucureşti, care au respins clasarea de urgenţă a imobilului.

Pe de altă parte, Dan Nicolae a precizat că această casă nu s-a aflat niciodată pe Lista monumentelor istorice, publicată în 1955, actualizată în 1992 şi 2004, însă verificările necesare au fost făcute de CNMI la solicitarea societăţii civile şi, în urma analizării documentaţiei, s-a stabilit ca imobilul să nu fie clasat de urgenţă.

Autorizaţia de desfiinţare a imobilului de secol XIX în care a trăit generalul Gheorghe Zizi Cantacuzino a fost emisă de Primăria Sectorului 5 pe 22 iunie 2009.

Casa respectivă a intrat în atenţia Asociaţiei ProDoMo, care, pe 11 ianuarie, a depus la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) a Municipiului Bucureşti o cerere de declanşare a procedurii de clasare în regim de urgenţă a imobilului. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice de pe lângă DCPN Bucureşti a respins cererea, decizie adoptată de directorul DCPN Bucureşti, Nicolae Stan.

Acesta a declarat pentru MEDIAFAX că membrii Comisiei Zonale au considerat că imobilul nu are valoarea arhitecturală care să îl recomande pentru clasare şi au invalidat, totodată, un studiu în acest sens al arhitectului Adrian Crăciun, realizat începând din 2008, la solicitarea DCPN Bucureşti.

În acelaşi timp, în 2008, DCPN Bucureşti a dat un aviz de desfiinţare a imobilului, care a stat la baza autorizaţiei emise în 2009 de Primăria Sectorului 5.

Pe 26 mai, Asociaţia pentru Memorie Identitară "Carpaţii" a postat o petiţie pentru slavarea şi conservarea imobilului, pe site-ul petitieonline.ro. Asociaţia se adresa Ministerului Culturii, Primăriei şi Prefecturii Bucureşti pentru salvarea şi conservarea clădirii de patrimoniu, prin clasarea ei ca monument istoric.

Pe 28 mai, preşedintele Asociaţiei pentru memorie identitară "Carpaţii", Florin Dobrescu, împreună cu Doina Vella, vicepreşedinte al Asociaţiei ProDoMo, au avut o întâlnire cu prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaiei, "care a manifestat o solicitudine deosebită în vederea realizării demersurilor legale necesare salvării imobilului".

Secretarul general al Ministerului Culturii, Mircea Staicu, a declarat, tot pe 28 mai, pentru MEDIAFAX, că a trimis la Prefectura Bucureşti o adresă în care se solicita sistarea lucrărilor de demolare a imobilului din strada Gutenberg 3A şi Splaiul Independenţei 30, adresa prevăzută în autorizaţia de desfiinţare, până la intrarea în legalitate, în sensul clarificării statutului imobilului, când se va încheia procedura de clasare aflată atunci în curs la minister, favorabil sau nu.

Astfel, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, a atacat în instanţă, în aceeaşi zi, autorizaţia de desfiinţare emisă de Primăria Sectorului 5 pentru Casa Cantacuzino.

"În acest sens, Inspectoratul de Stat în Construcţii a întreprins sâmbătă (29 mai, n.r.) demersurile legale în vederea sistării oricăror lucrări de demolare a imobilului care are statut protejat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice", au arătat reprezentanţii Asociaţiei "Carpaţi".

Însă pe 29 şi 30 mai, o echipă de "demolatori" a lucrat continuu, instalând schele şi distrugând elementele decorative ale faţadelor clădirii (frontonul din strada Gutenberg, feroneria de fontă forjată deosebit de valoroasă de la aceeaşi intrare, stucaturi, capitelurile coloanelor, ancadramentele ferestrelor etc). Mai mult, demolatorii au sustras valoroasele feronerii, uşile din fontă forjată şi balustradele scării de marmură din vestibul - fapte care agravează infracţiunea de distrugere, câtă vreme obiectele aparţineau unei clădiri protejate, a arătat Asociaţia "Carpaţi", ai cărei voluntari au fost prezenţi la faţa locului şi au sesizat Poliţia, care a declanşat o anchetă.