Denunţător: Toni Greblă se plângea tot timpul că este într-o jenă financiară

Informaţia apare în referatul cu propunerea de arestare la domiciliu a lui Toni Greblă.

"Pentru că am insistat eu, (Adrian Băluţescu - n.r.) a fost de acord să cumpărăm aceste capre, spunând că poate aşa îl ajutăm financiar şi pe Toni Greblă şi noi oricum vroiam să cumpărăm nişte capre. Toni Greblă se văieta tot timpul că este într-o jenă financiară. După discuţia cu Dănuţ Frunză, când el a fost de acord, de principiu, să cumpere caprele, a rămas ca eu să vorbesc cu Toni Greblă condiţiile de achiziţionare a caprelor. Una din probleme era legată de locul unde ducem caprele, Dănuţ Frunză oscilând între Corabia sau la Râşnov, pe proprietatea personală", a spus denunţătorul lui Toni Greblă.

Conform documentului precizat, care citează declaraţia lui Toni Greblă, fostul judecător a avut o înţelegere cu două persoane, respectiv Mihai Prundianu şi Gheorghe Grecu, ca, în baza contribuţiilor fiecăruia, să dezvolte o casă de vacanţă, unde să vină împreună şi să consume produsele de acolo, acesta fiind şi motivul pentru care el a denumit-o "Ferma de prieteni".

"Începând cu această înţelegere, fiecare din cei trei a contribuit cu muncă şi bani la amenajarea gospodăriei, neputând însă preciza cuantumul exact în bani al contribuţiei fiecăruia, în scopul obţinerii de profit. Gheorghe Grecu a contribuit cel mai mult, însă doar cu muncă şi prezenţa acolo", se arată în referatul cu propunere de arestare la domiciliu a lui Toni Greblă.

Procurorii motivează propunerea de arestare la domiciliu a lui Greblă prin faptul că el "a renunţat la a îmbrăţişa conduita morală şi legală a senatorului (ca reprezentant al cetăţenilor) şi al judecătorului de Curte Constituţională (ca reprezentant suprem al apărării statului de drept, ordinii constituţionale, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti)", preferând în toată această perioadă de timp să îşi urmărească scopul de a obţine foloase necuvenite, prin diferite intervenţii şi promisiuni, de la diverse persoane fizice.

"Din probele administrate rezultă că inculpatul nu a avut niciodată de gând să renunţe la acest tip de conduită, fiind mai degrabă preocupat de modul în care să ascundă de exigenţele legii (inclusiv prin omisiunile din declaraţiile de avere) majorarea semnificativă a patrimoniului, pe baza unor acte oneroase din sfera ilicitului penal. Una din principalele metode de ascundere a acestor ilegalităţi a fost inclusiv cea de creare a unui amestec/confuziuni vădite între inculpat şi persoanele de la care a primit foloase necuvenite", conform documentului citat.

Toni Greblă va fi cercetat în libertate, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, miercuri, să respingă propunerea DNA de arestare la domiciliu a fostului judecător constituţional.

Decizia de miercuri nu este definitivă, motiv pentru care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie o pot contesta.

Toni Greblă a fost reţinut, marţi, iar ordonanţa în cazul său a expirat înainte ca judecătorii să emită o soluţie în cazul propunerii anchetatorilor, motiv pentru care fostul judecător al Curţii Constituţionale (CC) a aşteptat sentinţa acasă.

Procurorii DNA îl acuză pe Greblă că, după efectuarea percheziţiilor domiciliare la ferma sa, fostul judecător CC şi-a continuat activitatea infracţională şi a făcut demersuri de valorificare a foloaselor necuvenite obţinute din infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

"În acest sens, în perioada februarie-martie 2015, inculpatul Toni Greblă a efectuat, prin intermediari, şi în mod nemijlocit, demersuri de preconstituire a unui contract simulat de vânzare-cumpărare, prin care să ascundă calitatea de proprietar al animalelor din fermă, în vederea valorificării acestora (acesta nefiind încheiat din motive independente de inculpat)", arăta DNA.

Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională la data faptelor, este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (două infracţiuni), precum şi constituirea unui grup infracţional organizat, în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 - 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18 decembrie 2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 - 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 - 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

"Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)", susţin procurorii anticorupţie.

Toni Greblă mai este suspectat că, în perioada 2010-2015, "a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului)". Procurorii au precizat că Toni Greblă a desfăşurat neîntrerupt activităţi comerciale, direct şi prin interpuşi, în legătură cu ferma agricolă pe care o deţine în judeţul Gorj şi cu o societate comercială care are ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.

DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, cetăţeanul moldvean Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.
"În fapt, embargoul unilateral al Rusiei este un răspuns la instituirea regimului autonom de sancţiuni de către Uniunea Europeană Rusiei. În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit. În perioada 2014 - 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate", susţin anchetatorii.

Toni Greblă declara, înainte de a fi reţinut, că este convins că adevărul va ieşi la iveală, pentru că nu a "devalizat banul public", iar unele acuzaţii sunt "interpretări fantasmagorice".

În 2 februarie, procurorii DNA au cerut aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă. Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă judecătorului Curţii Constituţionale în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională. În 4 februarie, Toni Greblă a demisionat de la Curtea Constituţională.

Ulterior, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi au cerut avizarea de către Senat a arestării sale şi pentru faptele de favorizare a făptuitorului şi folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Procurorii DNA arătau, în referatul prin care cereau arestarea şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, că acesta l-ar fi ameninţat pe Laurenţiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita şi că va avea grijă să fie "terminat".

Anchetatorii mai spus că Toni Greblă ar fi intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar şi la un funcţionar din Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din România.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

Ion Bîrcină este un personaj controversat, având mai multe dosare penale.

De altfel, în octombrie 2012, Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel.