PMB aplică pentru granturi norvegiene de 4 mil.euro pentru restaurarea parcurilor Carol şi Cişmigiu

Valoarea totală a celor două proiecte este de patru milioane de euro, studiile de fezabilitate urmând să fie plătite din bugetul local.

Termenul limită de depunere a propunerilor de proiecte este 7 aprilie, pentru accesarea de granturi prin programul PA16/RO12 – Mecanismul Financiar SEE 2009-2014.

Dacă proiectele vor fi aprobate şi municipalitatea va obţine fondurile nerambursabile, în cele două parcuri vor fi restaurate aleile pietonale şi vor fi refăcute instalaţiile de canalizare, irigare şi iluminare. De asemenea, în parcul Carol ar urma să fie refăcută Grădina Franceză Cantacuzino şi să fi amenajat un ansamblu „Giganţii”. În Cişmigiu ar urma să fie restaurate podul mare şi podul cu nuci, izvoarele Sissi şi Eminescu, dar şi grota, şi să fie curăţate de graffiti ruinele mânăstirii „La Cetate”.

România nu mai este pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în privința salariului minim

Coliziune între două avioane pe aeroportul din Washington. Trei membri ai Congresului erau la bord

Parcul Carol, amenajat din anul 1906, cu o suprafaţă actuală de aproximativ 45 de hectare, cuprinde specii diferite de arbori foioşi, răşinoşi, arbuşti decorativi, trandafiri şi aliniamente de tei ce includ importante puncte de atracţie, între care Arenele Romane, cu o capacitate de 5.500 de locuri în aer liber, Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Turnul lui Vlad Ţepeş, care adăposteşte un rezervor de apă, Monumentul Soldatului Necunoscut, adus în 1991 de la Mărăşeşti, statuile „Giganţii”, realizate de sculptorul Dumitru Paciurea, şi Fântâna Cantacuzino – monument de artă în stil neoclasic construit în 1870.

Grădina Cişmigiu, monument istoric de categoria A, a fost menţionată documentar din timpul lui Matei Basarab, realizată treptat şi finalizată peisagistic în 1847 de Wilhelm Mayer, directorul Grădinilor Imperiale din Viena. În Grădina Cişmigiu s-au plantat sute de copaci şi flori din diferite zone ale ţării, dar şi din Viena. Aici au fost sădite şi s-au aclimatizat, pentru prima dată în România, plante precum platanul, pinul roşu japonez, molidul roşu şi magnolia roz.

Arhitectura parcului include numeroase elemente, precum lacul, amenajat în 1848, Grădina de trandafiri, plantată în 1910 şi rotonda unde au fost expuse busturile marilor scriitori români. Pe aleile grădinii sunt monumete de marmură dedicate soldaţilor francezi din Primul Război Mondial, izvorul Sissi Stefanidi şi Izvorul Eminescu. În grădina Cişmigiu există şi un loc „La Cetate”, unde se află ruinele unei mânăstiri construite de logofătul Văcărescu, în 1756.