De două luni departe de grădiniţă şi de copiii pe care-i învaţă să crească „oameni mari”, o educatoare din Craiova a aflat cât de mult o preţuiesc micuţii. S-a trezit, dis de dimineaţă, cu un buchet mare de flori şi un bileţel , pe maşină, în faţa blocului.
Nicoleta Cioană, educatoare: Când am coborât, am fost un pic confuză pentru că erau mai mulţi lucrători de la salubritate care se strânseseră, zâmbeau şi nu înţelegeam de ce. Apoi am văzut mesajul şi florile şi am fost copleşită.
Nicoleta este educatoare, de aproape 20 de ani, la gădiniţa din satul Motoci, la 10 de kilometri de Craiova. Este pentru prima dată când simte că munca sa este apreciată.
Nicoleta Cioană, educatoare: M-am simţit norocoasă că am parte de astfel de tratament emoţional. Mai ales în perioada asta când citesc cu tristeţe , la fel ca mulţi dintre colegii mei, ce spun alte categorii profesionale despre cadrele didactice.
Mesagerii copiilor de la grădiniţă au fost Magda şi Ovi. Ei au cules singuri florile din grădina casei, iar cu ajutorul mamei i-au transmis “doamnei” mesajul lor.
Magda: O iubesc mult.
Ovi: Mi-e dor de ea.
Şcoala online nu e pe placul copiilor, nici al părinţilor.
Claudia Stan, mama copiilor: Ar vrea să fie cu doamna. Mie, de exmplu, mi-au spus că doamna are mereu tocuri şi ruj şi dacă vreau să-I ţin locul va trebui să îndeplinesc şi asta.
În lipsa “doamnei”, Magda şi Ovi fac lecţii cu sora lor mai mare care îi învaţă după instrucţiunile, de la distanţă, ale educatoarei.