Deputat: Trebuie împădurite minim 10.000 ha/an şi plan naţional de combatere a tăierilor ilegale

Cozmanciuc a elaborat o agendă în 10 puncte în domeniul forestier, în urma întâlnirilor cu reprezentanţi ai întregului sector forestier.

În primul rând, arată acesta este nevoie de adoptarea Strategiei Forestiere Naţionale 2014 - 2023, care a şi fost elaborată în 2012, având în vedere că ultima strategie pentru dezvoltarea sectorului forestier a fost valabilă până în 2010. Conform datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României este de 6.519.470 ha şi reprezintă 27,7 la sută din suprafaţa ţării, mai menţionează deputatul.

El mai spune că dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional este direct dependentă de creşterea suprafeţei pădurilor. Astfel, consideră deputatul, trebuie împădurite cel puţin 10.000 de hectare pe an.

"Dispariţia pădurilor, ca urmare a tăierilor ilegale, aridizărilor, are, de cele mai multe ori, efecte devastatoare asupra comunităţilor locale şi a infrastructurii. Alunecările de teren, înzăpezirile, seceta sau inundaţiile sunt numai câteva dintre efectele nocive ale distrugerii zonelor împădurite. Reconstrucţia ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe agricole, precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu", arată Cozmanciuc.

Astfel, ar fi nevoie ca următoarele măsuri să fie puse în practică: adoptarea Programului naţional de împădurire care să prevadă ameliorarea prin împădurire a 50.000 de hectare din terenuri degradate inapte pentru agricultura, a Programului naţional pentru prima împădurire a 50.000 de hectare din terenuri agricole şi neagricole şi a Programului naţional de perdele forestiere care să prevadă realizarea a 10.000 de hectare de perdele forestiere de protecţie ca parte a sistemului naţional.

Deputatul mai spune că România se află cu mult sub media europeană din punct de vedere al densităţii reţelei de drumuri forestiere şi că trebuie să ajungă în 2020 la aproximativ 20.000 de kilometri de astfel de căi de acces.

Totodată, majoritatea utilajelor forestiere (tractoare, funiculare, multifuncţionale) sunt mai vechi de 10 - 15 ani.

În acest context, cozmanciuc punctează că este nevoie de bani europeni pentru păduri şi semnalează că, din cele circa 778 milioane de euro din fonduri europene alocaţi sectorului forestier pentru perioada 2007 - 2013, până la finalul anului 2012 au fost contractate circa 222 milioane de euro, reprezentând circa 28,5 la sută rată de accesare.

În noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este necesară o alocare de 3 miliarde euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), spune Cozmanciuc, arătând că, în aceeaşi perioadă, sectorul forestier ar putea genera aproximativ 80.000 de locuri de muncă, prin folosirea banilor europeni pentru proiecte de împăduriri, pază a pădurilor, realizare de drumuri forestiere şi lucrări privind corectarea torenţilor, ce duc la reducerea riscului hidrologic.

Deputatul mai spune că trebuie aplicate prevederile Codului silvic în ceea ce priveşte acordarea de plăţi compensatorii proprietarilor de păduri care îndeplinesc funcţii de protecţie. El precizează că aproximativ 53 la sută din pădurile cuprinse în Fondul Forestier Naţional (FFN) îndeplinesc diverse funcţii speciale de protecţie, cum ar fi protecţia biodiversităţii, a solului şi a apei sau joacă un rol deosebit de important în atenuarea efectelor schimbărilor climatice. De asemenea, circa 41 la sută din pădurile din FFN se află situate în zone Natura 2000.

Lipsa cadastrului forestier este semnalată drept principala cauză a nerespectării regimului silvic. Baza cartografică, acolo unde există, este neactualizată şi are o vechime de 25 - 30 de ani, iar în prezent există 500.000 de hectare de pădure pentru care nu este asigurată administrarea sau serviciile silvice şi pentru care nu sunt elaborate amenajamente silvice.

Tot în prezent, 3,28 milioane de hectare (50 la sută) din fondul forestier se află în proprietatea statului, 2,1 milioane de hecatre (33 la sută), în proprietatea persoanelor fizice si juridice, 1 milion de hectare (16 la sută) în proprietatea publică a unităţilor teritorial-administrative şi 77.000 (1 la sută) în proprietatea privata a unităţilor teritorial administrative.

Codul silvic prevede că realizarea cadastrului forestier se finanţează de la bugetul de stat, însă după atâţia ani de la intrarea în vigoare (2008), nu s-a facut nimic, mai semnalează deputatul.

"Poate că pentru micile proprietăţi, până la 1 ha sau 3 ha sau 5 ha nici nu ar trebui să existe contracte de administrare sau amenajamente silvice. Sau poate, pentru a nu dispărea aceste păduri, statul ar trebui să cumpere aceste proprietăţi care pentru un proprietar sunt greu sau imposibil de gospodărit", arată Cozmanciuc.

Deputatul mai spune că trebuie să existe un Plan naţional de combatere a tăierilor ilegale prin intermediul căruia să fie mărit numărul controalele în fondul forestier naţional şi de asemenea să crescă numărul personalului cu rol de control din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi vânătoare (ITRSV).

Cozmanciuc prezintă şi o serie de date privind exploatarea forestieră. Astfel, în anul 2012, s-au recoltat peste 9,57 de milioane metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică a statului, reprezentând 50,2 la sută din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (16,1 la sută), din pădurile proprietate privată (30,6 la sută) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,1 la sută).

În anul 2012 produsele lemnoase principale au reprezentat 68,6% din volumul total de masă lemnoasă recoltat, produsele lemnoase secundare 21,3 la sută şi produsele lemnoase de igienă 10,1 la sută.

În activitatea de exploatări forestiere, cod CAEN 0220 la nivel naţional, sunt înregistrate un număr de 2.597 societăţi comerciale, care au depus situaţii financiare la 31 decembrie 2012, din care 556 cu cifră de afaceri zero. În activitatea de prelucrare primară a lemnului, cod CAEN 1610, au depus bilanţ la 31 decembrie 2012, 4.008 agenţi economici, din care 1.081 cu cifra de afaceri zero. Conform Asociaţiei Forestierilor din România, numărul agentilor atestaţi pe o perioada de doi ani la data de 30 mai 2013 este de 5.039.