Video Deschiderea căminelor de bătrâni în foste spitale, misiune imposibilă în termenul legal acordat

La poarta Căminului de bătrâni din Cervenia, judeţul Teleorman, trona, vineri, doar o plăcuţă cu denumirea aşezământului şi nicio persoană vârstnică din cele 53 care au solicitat să-şi petreacă restul zilelor acolo nu se arăta pentru a se instala în noua locuinţă gândită după ultimele standarde.

În curtea generoasă şi plină de verdeaţă crescută la întâmplare, care ar putea fi un minunat loc de promenadă, nu se întrezărea nicio mişcare. În mai puţin de jumătate de oră, timp în care probabil s-a dus vestea că o echipă de la Ministerul Muncii a venit să verifice stadiul lucrărilor de transformare a fostului spital în cămin pentru bătrâni, curtea aşezământului era animată de câteva persoane, coordonate zgomotos de însuşi directorul acestuia, pus la costum şi cravată pentru o asemenea vizită.

Dincolo de poarta de la intrare erau mai multe clădiri, toate la fel de neîntreţinute. Aşa-zisul cămin, plasat ceva mai în spate, avea pereţii exteriori scorojiţi. Înăuntru, în holul de la intrare, zăceau zeci de paturi clădite unul peste altul.

"De la 1 aprilie şi până azi acest spital trebuia transformat. Aşa scrie în contract. Noi ne-am respectat toate clauzele, în sensul că v-am decontat cheltuielile, dar constat că nu puteţi primi beneficiari", a început Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Observaţia este însă imediat lămurită: de vină e procedura! Atât de vinovată încât în trei luni de zile, timp în care plata salariilor şi a utilităţilor s-a făcut de la bugetul de stat, nu s-a reuşit decât golirea anumitor spaţii şi scoaterea mobilierului pe holuri. De începerea lucrărilor, încă n-a fost chip, iar de finalizarea lor nici nu se pune problema.

Pe uşi erau încă plăcuţele fostelor secţii sau cabinete, iar în fostul departament de pediatrie pereţii erau încă străjuiţi de personaje de poveste.

"Până ne-am înscris a durat o lună, pe urmă am făcut proiectul de reamenajare, pentru că fiecare salon trebuie să aibă grup sanitar, şi nu e uşor să transformi un spital, peste noapte, în cămin de bătrâni. Am fost ajutaţi, dar nu puteam să sărim peste proceduri. În două zile s-au făcut compartimentările. Deci aici se va face un cabinet, aici va fi grup sanitar", indică în stânga şi-n dreapta directorul Nicolae Balamuc.

Deşi la data la care bătrânii ar fi trebuit să fie îngrijiţi în spaţiile reamenajate lucrările nici măcar nu au fost începute, critica referitoare la faptul că nu s-a mai întâmpat nimic de la ultima vizită a oficialilor de la Ministerul Muncii este imediat combătută.

"În două luni va fi gata tot. Aici vor fi două băi, cu chiuvete şi cabine de duş. Procedurile legale de a contracta lucrările cu firma, asta a durat. O lună jumătate a lucrat proiectantul. Am făcut tot ce e posibil. La început nimeni nu înţelegea ce se întâmplă", a fost replica directorul, continuând să explice ce urmează să se construiască pe fiecare perete gol în următoarele două luni de zile, termenul de graţie acordat de Guvern.

Deşi spaţiul respectiv nu mai este spital, dar nici cămin pentru îngrijirea persoanei vârstnice nu a reuşit să devină, pe unul dintre holuri se plimba, ajutat de soţia sa, un pacient care a suferit în urmă cu şase ani un accident vascular.

Cei doi spun că au venit din Bucureşti pentru că nu au găsit locuri în altă parte şi nu erau deranjaţi de condiţiile improprii în care au fost găzduiţi chiar şi cu încălcarea legii.

"Nu e vinovat nimeni. Eu aşa văd. Eu dacă vreau să mă scot vinovat, nu pot, pentru că nu puteam să sar peste etape. Eu mă angajaez în faţa presei. Dumneavoastră ne-aţi ajutat trei luni. Eu sunt convins că trec experimentul acesta. Îmi pare rău că n-am putut să-l fac când trebuie", se scuză directorul Balamuc.

La două saloane distanţă, oficialii de la Ministerul Muncii dau peste un alt bolnav, venit să facă recuperare şi tratament pentru afecţiunile de ficat, în timp ce în curte, în dreptul altei intrări, stăteau doi bătrâni trecuţi de 80 de ani, cu pensii mici şi fără familii. Nici pentru aceştia lipsa standardelor nu conta mai mult decât faptul că nu aveau un alt loc în care să meargă.

La câţiva kilometric distanţă, tot în judeţul Teleorman, un alt fost spital şi aproape aceeaşi situaţie. Centrul de îngrijire bătrâni de la Furculeşti era impropriu funcţionării, mobilierul fiind scos în curte şi acoperit cu folii de protecţie. Diferenţa consta în faptul că echipe de muncitori spărgeau ziduri, reamenajau spaţiul, iar în unitate nu exista niciun beneficiar.

"Aşa cum am discutat şi data trecută, s-a dovedit că termenul de 90 de zile nu e suficient, având în vedere procedura întocmirii proiectului. Proiectul a durat. Am solicitat o dispensă tocmai pentru a ne putea încadra", explică de la bun început directorul instituţiei care ar urma să asigure îngrijire pentru 40 de vârstnici.

Reprezentanţii Ministerului Muncii au fost îngăduitori de această dată, avertizând doar că dacă până în 1 septembrie nu sunt finalizate lucrările, cele două unităţi pierd finanţarea, de până la 33 de luni, acordată din bugetul de stat. Pe de altă parte, nu s-a stabilit încă cine va răspunde pentru cele câteva sute de mii de lei, alocate deja într-o perioadă de criză economică, celor două unităţi învinse de proceduri.

(Material realizat de Aurelia Alexa, aurelia.alexa@mediafax.ro).