Deschiderea pasajului Pipera-Tunari, amânată o săptămână

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Voluntari, deşi lucrările au fost finalizate la timp, inaugurarea pasajului nu a fost făcută, luni, deoarece trebuie efectuată recepţia lucrărilor. Totodată, reprezentanţii Primăriei Voluntari au precizat că efectuarea recepţiei durează aproximativ o săptămână, după această perioadă urmând ca circulaţia să fie reluată în această zonă a Capitalei.

Iniţial, reprezentanţii Primăriei sectorului 2 anunţaseră că inaugurarea pasajului Pipera-Tunari va fi făcută, luni, de către primarul Neculai Onţanu.

Pasajul are două benzi pe sens, o lungime de 232,39 metri, o lăţime de 18,6 metri, două trotuare de 1,5 metri şi parapeţi pietonali, iar rampele de acces au o lungime de 181,2 metri. Pasajul este iluminat, are sisteme de semnalizare şi parcaj.

Valoarea totală a lucrărilor la Pasajul Pipera-Tunari, realizate de constructorii portughezi Mota-Engil Engenharia e Construcao SA, Construcoes Gabriel SA şi Empressa de Construcoes Amandio Carvalho, este de 11.442.890 euro, din care 7.269.668 de euro (63,53%) din fonduri europene, 2.423.604 de euro de la bugetul de stat, 699.847 de euro de la bugetul Consiliului Local Sector 2 şi 1.049.771 de euro de la Consiliul Local Voluntari.

Începute în august 2007, lucrările urmau să se încheie în 30 noiembrie 2008, însă termenul de finalizare a fost prelungit prima dată până în aprilie 2009, apoi până în august şi ulterior până în noiembrie, din cauza lucrărilor suplimentare pentru mutarea unor reţele. În plus, valoarea iniţială a proiectului, de peste şapte milioane de euro, a crescut cu aproximativ patru milioane de euro, banii fiind pentru mutarea reţelelor de apă, canal şi cabluri de la Electrica, Apa Nova, Distrigaz şi Romtelecom.

Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Cristache Rădulescu, declara, în iulie 2008, că lucrarea a întârziat din cauză că, după ce s-a făcut proiectul şi a început lucrarea, s-a descoperit că dedesubbt erau reţele de apă, canal, şi cabluri de la Electrica, Apa Nova, Distrigaz şi Romtelecom.

Cristache Rădulescu mai spunea atunci că dacă s-ar fi ştiut de la început de existenţa reţelelor, costurile pentru relocarea lor ar fi fost cuprinse în proiect, cea mai mare parte a fondurilor provenind de la Uniunea Europenă. În acest caz însă, diferenţa de patru milioane de euro a fost suportată de consiliile locale din Voluntari şi sectorul 2 al Capitalei.