Dezvăluirea pretinsei calităţi a diplomatului Păun de agent acoperit i-ar fi distrus cariera

"Este de necontestat că, în cadrul discuţiilor purtate cu martorul Octavian Creţu, inculpatul Adrian Năstase a proferat ameninţări la adresa părţii vătămate Păun Ioan, ameninţări constând în afirmarea publică că partea vătămată era ofiţer sub acoperire în serviciile speciale. O asemenea declaraţie, făcută chiar prin intermediul inculpatei Irinei Paula Jianu, ar fi avut drept consecinţă compromiterea publică a părţii vătămate Păun Ioan", consemnează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în motivarea deciziei prin care l-a condamnat pe fostul premier PSD la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Consulul Ioan Păun a fost iniţial martor în dosar, ulterior procurorii anticorupţie l-au pus sub acuzare, context în care diplomatul a relatat toate demersurile pe care le-a făcut pentru a achiziţiona din China bunuri, pentru familia Năstase, ce au fost trimise în România. Ulterir, Năstase a fost pus sub acuzare pentru ameninţare, iar Ioan Păun s-a constituit parte vătămată.

În urma începerii investigaţiei privind proveninenţa bunurilor, Adrian Năstase l-a chemat pe Octavian Creţu la o discuţie, la Parlament, acesta având tehnică de ascultare asupra sa.

Cu ocazia audierii sale, Ioan Păun a explicat consecinţele "decurgând din dezvăluirea publică a unei asemenea informaţii, pretinsa calitate de agent acoperit al serviciilor speciale deţinută pe timpul mandatului oficial îndeplinit la misiune în străinătate constituind în plan personal o ameninţare şi un impediment real pentru continuarea activităţii în domeniul diplomatic şi al relaţiilor externe".

De asemenea, arată ICCJ, s-a menţionat că formularea unei asemenea acuzaţii era de natură să producă grave prejudicii şi în relaţiile dintre cele două state, dar şi altor persoane cu care partea vătămată intrase în contact pe timpul desfăşurării activităţii în China.

"Şi în aprecierea Înaltei Curţi, această dezvăluire era una compromiţătoare pentru poziţia şi funcţiile oficiale îndeplinite de partea vătămată, constituind astfel o formă de constrângere morală exercitată asupra părţii vătămate în scopul obţinerii unui folos injust. Îngreunarea urmăririi penale şi zădărnicirea aflării adevărului în ancheta pornită de procurorii DNA, scop în vederea căruia a acţionat inculpatul Adrian Năstase, constituie un folos injust în accepţiunea art.194 Cod penal, neinteresând pentru existenţa infracţiunii şi dacă respectivul folos a fost sau nu obţinut în final", arată judecătorii ICCJ.

În contextul celor arătate, Înalta Curte concluzionează că acţiunile comise de inculpatul Adrian Năstase au fost de natură să producă o stare de puternică temere părţii vătămate, aceasta având reprezentarea că prin dezvăluirea publică a afirmaţiilor compromiţătoare cu care era ameninţat se va pune capăt definitiv carierei sale diplomatice.

"Pe de altă parte, nu trebuie omisă nici împrejurarea că starea de temere produsă în psihicul părţii vătămate putea fi obiectiv amplificată şi de impactul cauzat de înregistrarea denunţului penal formulat împotriva inculpatului Adrian Năstase şi întregul scandal mediatic generat de declanşarea investigaţiei pornite împotriva fostului premier al României, scandal în care era implicată deopotrivă şi partea vătămată Păun Ioan. De asemenea, este de reţinut că partea vătămată a ajuns în această situaţie prin disponibilitatea exagerată pe care a manifestat-o în a face un serviciu soţilor Năstase, acceptând fără rezerve rugămintea Danielei Năstase de a se implica în efectuarea importurilor din China, toate acestea pentru a-şi asigura o eventuală protecţie şi accesiune profesională, în alte condiţii cele fireşti, normale", explică ICCJ.

Deşi infracţiunea de şantaj subzistă, împrejurările menţionate prezintă relevanţă în stabilirea pericolului social concret al faptei săvârşite de inculpatul Adrian Năstase şi, ca atare, vor fi avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei, susţine instanţa supremă.

În 30 martie 2012, instanţa supremă l-a condamnat în dosarul "Zambaccian" pe fostul premier Adrian Năstase la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru şantaj (a fostului consul în China Ioan Păun, martorul prinicpal al acuzării în dosar-n.r), fiind achitat însă pentru infracţiunea de luare de mită.

Şi soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată la trei ani de închisoare tot cu suspendarea executării pedepsei, pentru "participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală", fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Decizia a fost contestată la un complet de cinci judecători ai instanţei supreme.