Diabetul zaharat tip 2 afectează unul din zece români şi riscă să afecteze unul din cinci în 10 ani

În contextul Zilei Mondiale a Diabetului, noi cercetări atrag atenţia asupra necesităţii unor măsuri imediate şi eficiente pentru a contracara diabetul zaharat tip 2, „boala secolului 21”, care în absenţa intervenţiilor adecvate va lăsa o amprentă asupra speranţei de viaţă în decadele următoare.

Cercetările recente dezvăluie o perspectivă îngrijorătoare pentru societatea românească şi nu numai: Diabetul zaharat tip 2 afectează în prezent unul din zece români, cu un risc alarmant de unul din cinci pentru dezvoltarea acestei afecţiuni în următorii 10 ani. Acest fenomen nu este izolat, având consecinţe globale, cu estimări care indică faptul că numărul total al persoanelor afectate de diabetul zaharat va depăşi un miliard până în anul 2050, această afecţiune influenţând chiar speranţa de viaţa.

Mai exact, specialiştii avertizează că dacă acesta nu va fi corect gestionat la nivel de autorităţi, ne va influenţa speranţa de viaţă în următorii 80 de ani, diabetul fiind considerat un factor de risc extrem de important pentru boala cardiovasculară şi având multiple complicaţii cronice (renale, oftalmologice, neurologice şi cardiovasculare).

„În principal, factori precum accesul la serviciile de sănătate şi educaţia în domeniul sănătăţii sunt recunoscute ca elemente cheie în evoluţia alarmantă a acestei boli. Factorii de risc pentru diabet sunt interconectaţi şi reflectă adesea un stil de viaţă modern, caracterizat de alimentaţie nesănătoasă şi sedentarism. În egală măsură, predispoziţia genetică nu poate fi ignorată, iar educaţia în privinţa riscurilor este esenţială. Vestea bună este că educaţia terapeutică continuă poate aduce beneficii spectaculoase, dacă pacienţii înţeleg că au rol important în autoîngrijirea acestei boli”, explică dr. Mariana Rosculete Dinu, medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice în cadrul Clinicii Medikali.

Specialistul accentuează faptul că diabetul zaharat nu afectează doar calitatea vieţii, ci are şi un impact semnificativ asupra sistemului de sănătate: „Instalarea diabetului conduce la o creştere a utilizării serviciilor de îngrijire a sănătăţii, generând presiuni suplimentare asupra resurselor medicale”.

Simptomele diabetului zaharat, precum setea excesivă, urinarea frecventă şi în cantităţi mari, senzaţia de foame excesivă şi scăderea în greutate neintenţionată, lipsa energiei şi scăderea capacităţii de concentrare, sau vindecarea încetinită a rănilor şi infecţiile frecvente, sunt simptomele tipice, dar tardive şi de aceea e necesară efectuarea periodică a analizelor de sânge (glicemie, HbA1c).

Pentru a preveni diabetul, se recomandă adoptarea unui stil de viaţă sănătos, care include o alimentaţie echilibrată, săracă în zaharuri, bogată în legume, proteine de calitate şi fibre, precum şi activitate fizică regulată. Aceste practici sunt esenţiale în reducerea semnificativă a riscului de diabet. Monitorizarea periodica a nivelului de zahăr din sânge reprezintă o măsură crucială, în special pentru persoanele cu risc crescut, oferind posibilitatea identificării timpurii a schimbărilor şi intervenţiei imediate.