Diagnosticul arheologic confirmă existenţa unei gropi comune cu rămăşiţe umane la Periprava. IICCMER: Practica de înhumare iese din tiparele tradiţionale

Potrivit reprezentanţilor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în urma investigaţiilor întreprinse în septembrie 2013 la Periprava, judeţul Tulcea, a fost identificat un loc de înhumare a deţinuţilor decedaţi în perioada 1958-1963 în colonia de muncă Periprava.

"Locul de înhumare se află în perimetrul actualului cimitir al localităţii, într-o zonă lipsită de morminte ale comunităţii locale de ruşi lipoveni. Săpăturile arheologice au acoperit un areal circa 700 de metri pătraţi fiind identificate rămăşiţe umane aparţinând unor defuncţi depuşi în modalităţi diferite, înhumaţi în mai multe perioade", se arată într-un comunicat de marţi al institutului.

Raportul privind diagnosticul arheologic efectuat în cimitirul de la Periprava din comuna C. A. Rosetti, judeţul Tulcea, conţine detalii cu privire la stabilirea locului de înhumare a deţinuţilor din colonia de muncă şi la modalitatea în care s-au practicat aceste înhumări.

Potrivit reprezentanţilor IICCMER, practica de înhumare iese din tiparele tradiţionale.

"Unul dintre schelete are picioarele încrucişate şi legate (probabil cu o sârmă), iar poziţia nefirească a capului, aplecat într-o parte, împreună cu vertebrele cervicale (dislocate), denotă o introducere forţată a cadavrului. În alte cazuri, defunctul este depus într-o ladă confecţionată din material lemnos perisabil, iar un altul a fost probabil înfăşurat într-un fel de rogojină din material organic. Într-un alt caz s-a observat clar o neglijenţă la manipularea cadavrului în momentul introducerii în groapă. Spre exemplu, unul din capetele cadrului de lemn suprapunea craniul, ieşit pe jumătate în afară. O particularitate anatomică interesantă a fost constatată la un alt defunct: mâna dreaptă este îndoită, cu palma adusă sub bărbie, iar laba piciorului drept lipseşte", se arată în raportul arheologic.

Arheologii au mai descoperit că lipsesc orice fel de elemente de "inventar funerar" sau resturi de îmbrăcăminte sau încălţăminte.

"Rezultatele investigaţiei arheologice confirmă existenţa unei gropi comune, iar toate probele materiale analizate de arheologi arată că rămăşiţele umane aparţin unor foşti deţinuţi de la colonia de muncă de la Periprava. Datele din raportul arheologic susţin ipotezele noastre şi arată brutalitatea şi primitivismul administraţiei coloniei. În perioada următoare, vom analiza toate probele şi vom extinde investigaţiile. E important ca în acest caz să avem inclusiv analize antropologice şi ADN pentru a stabili identitatea celor îngropaţi la Periprava. IICCMER va transmite Parchetului General toate aceste noi informaţii", susţine Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER, citat în comunicat.

Încă din 18 septembrie, preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara că o groapă comună a fost identificată la Periprava, în care se presupune că au fost înhumaţi foşti deţinuţi politici de la colonia de muncă, şi că au fost identificate câteva schelete care au fost deshumate.

"Există indicii serioase că a fost identificată o groapă comună, în care se presupune că au fost înhumaţi foşti deţinuţi politici care au decedat la colonia de muncă de la Periprava. Această operaţiune a fost începută luni şi se desfăşoară pe parcursul întregii săptămâni. Există deja câteva schelete care au fost deshumate şi pentru care există toate indiciile că aparţin Coloniei de muncă de la Periprava", spunea atunci, preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

IICCMER a solicitat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în 18 septembrie, începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.

Andrei Muraru a precizat că în urma investigaţiilor făcute de reprezentanţii institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur, fiind înfometaţi şi bătuţi.

Ion Ficior a introdus la Colonia de muncă Periprava un regim de detenţie abuziv, represiv, discreţionar împotriva deţinuţilor politici, consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim, a mai spus Muraru.

Acesta a precizat că au fost strânse documente care arată că în perioada în care la conducerea Coloniei de muncă Periprava a fost Ion Ficior au murit 103 deţinuţi, toţi condamnaţi pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.

IICMER a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.

Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani.

"Decesele înregistrate în timpul mandatului colonelului Ion Ficior definesc regimul de detenţie instituit de acesta şi reprezintă premisele instituirii regimului de exterminare a deţinuţilor politici", a mai spus Muraru.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că a înregistrat, miercuri, denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împotriva lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid.

"Astăzi, 18 septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) un denunţ formulat împotriva numitului Ficior Iosif Ioan colonel (r), pentru săvârşirea infracţiunii de genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava", se arată într-un comunicat de presă al PICCJ.

Gândul în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a realizat o investigaţie vizând una dintre cele mai negre perioade din istoria României, 35 dintre torţionarii comunişti, oameni care au condus sau au lucrat în "penitenciarele morţii", fiind descoperiţi. Aceştia trăiesc şi vor fi cercetaţi pentru crimele comise.

După cazul torţionarului Alexandru Vişinescu, care a fost acuzat de genocid, Gândul publică miercuri numele şi un interviu istoric cu cel de-al doilea torţionar acuzat de genocid, Ion Ficior. De asemenea, prezintă mărturiile foştilor deţinuţi care au trecut prin mâna unuia dintre cei mai mari călăi ai României, dar şi ale foştilor gardieni din lagărul comunist.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu.

Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)".