DIICOT: Decizia CC nu influenţează luarea măsurii arestului pentru infracţiunea de trafic de droguri

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arată, vineri, că a luat act de decizia Curţii Constituţionale din 16 iulie şi că va solicita Ministerului Justiţiei adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să modifice dispoziţiile articolului 223 alineatul 2 din Codul de procedură penală în conformitate cu cele reţinute de plenul CC.

Potrivit DIICOT, decizia Curţii Constituţionale nu va influenţa luarea măsurii preventive în cazul infracţiunii de trafic de droguri, întrucât există dispoziţiile alternative ale aceluiaşi articol în baza cărora judecătorul de drepturi şi libertăţi poate dispune măsura.

"Decizia nu este de natură să influenţeze luarea măsurilor preventive în cazul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri întrucât există dispoziţiile alternative ale aceluiaşi articol referitoare la pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare prevăzută de lege pentru ca aceste măsuri să poată fi dispuse de către judecătorul de drepturi şi libertăţi", a mai arătat DIICOT.

Sursa citată a precizat că este prima dată când se declară neconstituţională o sintagmă dintr-un articol de lege, respectiv "o infracţiune de trafic de stupefiante".

Potrivit articolului 223 alineatul 2 din Codul de procedură penală, "măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică".

Curtea Constituţională a admis joi o excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-un proces de la Secţia penală a Tribunalului Sălaj şi a constatat că sintagma "o infracţiune de trafic de stupefiante" din cuprinsul dispoziţiilor articolului 223 alineatul 2 din Codul de procedură penală este neconstituţională.

Curtea a reţinut că arestarea preventivă este o măsură privativă de libertate, executată într-un centru de detenţie. Astfel, reglementarea de către legiuitor a acestei măsuri nu se poate realiza decât cu asigurarea tuturor garanţiilor specifice dreptului la un proces echitabil, prevăzut la articolul 21 alineatul 3 din Constituţie, precum şi a standardelor de calitate a legii, respectiv claritatea şi previzibilitatea, consacrate de articolul 1 alineatul 5 din Constituţie, precum şi de principiul legalităţii procesului penal, prevăzut la articolul 2 din Codul de procedură penală.

"Or, în condiţiile în care infracţiunea de trafic de stupefiante nu este reglementată în legislaţia penală română, nici în cuprinsul Codului penal nici în cuprinsul unei legi speciale, enumerarea sa printre infracţiunile pentru care poate fi luată măsura arestării preventive este neconstituţională.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

În ultima perioadă, mai multe excepţii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituţionale.