Director de colegiu: Codul Etic să nu se suprapună cu prevederi din regulamentele şcolilor

Puteţi dezbate prevederile Codului etic din educaţie aici.

Dan Popescu a declarat corespondentului MEDIAFAX că pe lângă criza finanţării sistemului de educaţie se evidenţiază şi incoerenţa sau inconsistenţa cadrului legislativ aferent specificului activităţii din învăţământul preuniversitar, iar numai din această perspectivă un cod etic aplicat pentru învăţământul preuniversitar este binevenit.

Directorul colegiului sucevean consideră că pentru Codul Etic este importat locul acestuia în cadrul legislativ aplicabil învăţământului cât şi conţinutul său concret.

"Din perspectiva principiului subsidiarităţii, tot mai uzitat în Europa zilelor noastre, trebuie exclusă zona de intersecţie a conţinutului codului cu cel al regulamentelor de ordine interioară ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, ele însele coduri etice cu grad sporit de specificitate", a spus Popescu.

El consideră că, din perspectiva opusă, codul nu ar trebui să conţină reguli stipulate prin legi organice sau prin Constituţie, precum "interzicerea partizanatului politic", "protecţia şi promovarea drepturilor copilului", "interzicerea încurajării consumului de substanţe psihotrope sau alcool", "asigurarea egalităţii de şanse şi promovarea educaţiei incluzive".

Directorul Colegiului Naţional "Ştefan cel Mare" din Suceava consideră că unele precizări din Codul Etic sunt cel puţin discutabile, dacă nu chiar inoperabile, cum ar fi cea privind interzicerea cadrului didactic să fie profesor al copilului său sau al unei rude până la gradul al treilea.

Popescu a explicat că la Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare" elevii din clasele a IX-a cu acelaşi profil şi specializare pot opta, în ordinea strictă dată de media de admitere, pentru o clasă cu o încadrare a profesorilor anunţată în prealabil.

El a mai apreciat că ar trebui clarificaţi unii termeni care pot induce confuzie cum ar fi "exploatarea elevilor", "meditaţii cu proprii elevi", "rezultate fabricate ale unuia/mai multor elevi".

"Subfinanţarea sistemului implică, natural, cofinanţarea educaţiei. Peste tot în lume, părinţii pot contribui la creşterea calităţii infrastructurii şcolilor copiilor lor, care determină creşterea calităţii demersurilor didactice ce influenţează pozitiv rezultatele beneficiarul direct al sistemului educaţional, elevul. Desigur, şi la noi în ţară, fenomenul se poate desfăşura şi chiar s-a desfăşurat adesea legal", a spus Popescu.

El consideră că părinte realizează că implicarea în educarea propriului copil este o investiţie fără niciun risc şi, mai mult, aceasta este raţiunea supremă a familiei.

"Lecţiile private s-au practicat întotdeauna. Evident, şi acest fenomen poate fi înscris în cadrul legal aferent", a spus Popescu.

El consideră că, în comparaţie cu alte etape istorice ale învăţământului românesc, profesorul de astăzi are un statut caracterizat de "modestie socială sau chiar vulnerabilităţi".

"Cred că în nobila misiune a educării tinerilor, toţi partenerii să-şi primească în mod echitabil sarcinile şi, mai ales, să şi le asume. În privinţa cadrelor didactice, sunt cel mai puţin lipsit de optimism", a spus Popescu.

Directorul Colegiului Naţional "Ştefan cel Mare" crede că implementarea codului etic, după rafinările necesare, va implica şi armonizarea cu suportul financiar indispensabil, şi a subliniat că astfel de comisii de etică cu înaltă capacitate de expertiză necesită cheltuieli de salarizare şi infrastructură.

Elaborarea unui astfel de cod a început în urmă cu câţiva ani, însă s-a oprit la stadiul de proiect, pentru că prioritate a avut Strategia anticorupţie în educaţie, aprobată printr-un ordin al Ministerului Educaţiei în 2013. Strategia face referire la Codul etic pentru învăţământul preuniversitar, Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, precum şi la monitorizarea activităţii Consiliului Naţional de Etică pentru Învăţământul Preuniversitar şi a Consiliului de etică şi management universitar.

Codul de etică a fost readus în actualitate odată cu scandalul izbucnit la sfârşitul anului trecut, în urma mediatizării unor imagini în care învăţătoarea Dana Blându, de la Şcoala 10 din Capitală, le cerea părinţilor bani pentru cadouri de Crăciun.

În urma scandalului de la Şcoala 10, premierul Victor Ponta a cerut, în 15 ianuarie, Ministerului Educaţiei finalizarea proiectului în termen de două săptămâni, însă acest proiect nu a ajuns până în prezent pe masa guvernului.