Video #DIZGRAŢIAŢII În România, un deţinut mănâncă de 4 lei pe zi. Cum arată masa unui condamnat

Pe culoarul Secţiei I a penitenciarului Jilava se aude sunetul metalic al unui cărucior. Cazane mari de tablă se lovesc unele de altele, iar capacele puse deasupra lor sar de fiecare dată când roţile trec peste denivelările podelei de ciment. În fiecare garniţă este înfipt câte un polonic mare, năclăit în mâncare, care pendulează pe buza oalelor la fiecare schimbare de direcţie.

,,Masaaa, a venit masaaa!", strigă tare unul dintre condamnaţi.

Prin hărmălaia celor peste 250 de deţinuţi încarceraţi la Secţia cu regim deschis, anunţul nu răzbeşte, dar e preluat de un alt condamnat, apoi de altul şi tot aşa se duce vestea până în capătul celălalt al secţiei. Ca într-un furnicar, deţinuţii încep să iasă dintr-o celulă şi să se mute în alta. Sunt doar 16 camere de detenţie, cu o suprafaţă de cel mult 20 de metri pătraţi, în care stau 18-20 de suflete. Fiecare are patul lui, castronul lui şi tacâmurile lui. Mâncarea e la comun şi numai câţiva îşi permit să mănânce altceva decât le pune penitenciarul în castron, dacă familia le trimite. Dar şi aceste pachete sunt limitate, iar un deţinut nu poate primi mai mult de 10 kilograme de mâncare lunar, la care se pot adăuga maximum 6 kilograme de fructe şi legume şi o cantitate de maximum 20 de litri de apă minerală sau băuturi răcoritoare.

,,În perioada 2009-2010, cât am stat la Penitenciarul Poarta Albă, din Constanţa, mă aflam pe o secţie cu alţi deţinuţi, în camere foarte mici, nu aveam condiţii de igienă. Oricât am încercat noi să facem, atât cât putem, curăţenie tot nu reuşeam. Încercam noi să procurăm materiale să ne facem condiţiile de care aveam nevoie. Mâncarea şi apa, la fel, nu erau bune. Apa era cu tot felul de impurităţi, calcar, mormoloci”, povesteşte Adrian Chiribău, unul dintre cei încarceraţi la Jilava.

Aşteaptă tăcut să-i vină rândul, cu un castron verde în mâna dreaptă şi unul gălbui în mâna stângă, privind spre cei doi deţinuţi, îmbrăcaţi cu halate albe şi bonete pe cap, care împing căruciorul cu mâncare de la o celulă la alta. Mirosul de fiertură a ajuns la el cu mult înainte de a vedea ce primeşte azi, la prânz.

,,Asta e fasole fiartă, da, fasole cu cârnat. Mâncăm bine azi..." spune Adrian cu voce scăzută.

Un manager de companie, un om care s-a ocupat de administrarea mai multor firme, care a mâncat, de multe ori, la restaurante de lux şi care de când se ştie a avut parte de tot ce e mai bun, se bucură acum când primeşte fasole fiartă cu un cârnat şi un polonic de ciorbă. Cele trei mese zilnice pe care i le asigură penitenciarul se încadrează în limita a 4 lei.

,,Am aici meniul pe luna ianuarie, dimineaţa - ceai, biscuiţi, margarină şi marmeladă; la prânz - a fost ciorbă de văcuţă şi iahnie de fasole cu cârnaţi, măr şi cozonac. Pentru musulmani, a fost cu carne de vită sau de oaie. Iar seara - salată orientală. Acum, un exemplu din timpul săptămânii, luăm data de 6, ceai, biscuiţi, margarină, salam - la micul dejun; ciorbă de porc - la prânz pentru regimul comun, varză cu carne de porc; ghiveci de legume şi compot - seara. Pentru musulmani, specificaţia este carnea, care e de pui sau de vită. Alt meniu, dimineaţa - ceai, biscuiţi, margarină, marmeladă; ciorbă de văcuţă - la prânz, varză cu carne de porc; ghiveci de legume - seara, şi măr. Alt tip de meniu, ceai, biscuiţi, margarină, brânză - dimineaţa; ciorbă de fasole boabe, tocăniţă de cartofi cu organe şi carne de porc - la prânz; seara - paste su sos şi cârnaţi. Deci, meniurile diferă, sunt calculate la un număr de calorii şi au şi preţul exact pe care l-am spus mai devreme, 3 lei 76, 3 lei 40, 3 lei 56, la care se adaugă norma de TVA, ajungând undeva la 4 lei şi 5 bani”, explică purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Jilava, Cristian Micu.

Problema alimentaţiei a fost semnalată într-un material anterior publicat de Agenţia MEDIAFAX şi de Florin Licioiu, un tânăr de 24 de ani, încarcerat la Penitenciarul Ploieşti, fiind condamnat pentru că a condus o maşină neînmatriculată fără a avea permis de conducere.

,,Eu am început de gastrită şi nu pot mânca anumite mâncăruri fiindcă îmi agravează boala. Aveam arsuri puternice, aşa că am fost dus la spitalul penitenciar de la Jilava. Doctora m-a întrebat care e problema, i-am zis, apoi mi-a spus «Păi de la vârsta asta te plângi?! Lasă că eşti tânăr, rezişti!» şi m-a dat afară din cabinet, fără să mă consulte”, a povestit Florin.

Familia lui vine la fiecare două săptămâni să îi aducă pachet cu mâncare gătită, tocmai pentru ca afecţiunea sa să nu se acutizeze.

Dar mulţi alţi deţinuţi nu au de la cine primi pachete, aşa că se limitează la ce primesc în penitenciar.

Comisarul Cristian Micu atrage atenţia, însă, că doar o mică parte din suma alocată lunar pentru un deţinut e folosită efectiv pentru alimentaţia acestuia, cea mai mare parte fiind reprezentată de salariile personalului care se ocupă de paza şi custodierea acestuia, de cheltuielile cu utilităţile penitenciarului şi de costul carburantului pentru a-l transporta pe deţinut la instanţa unde are termen de judecată.

,,Trebuie schimbată şi mentalitatea oamenilor. Din suma care se vehiculează, de 2.600 de lei alocată unui deţinut, ponderea e dată de salariile angajaţilor, nu de hrana care i se oferă deţinutului. Aici sunt cheltuieli date de plata facturilor, de transportul deţinutului între penitenciare şi instanţă, de cazarmament, de medicamente şi tot ce presupune întreţinerea unei persoane. Dar ponderea e dată de salarii, clar”, a completat comisarul şef Cristian Micu.

Conform raportului de activitate al ANP, în anul 2016 a crescut costul mediu lunar pentru custodierea unui deţinut, de la 3.369 de lei, cât a fost în 2015, la 3.532 de lei. Din această sumă, dacă se scad cheltuielile cu personalul angajat al ANP, pentru igiena, medicaţia şi resstul serviciilor de custodiere a unui deţinut s-au alocat lunar, în medie, 1.316 lei, cu aproximativ 200 de lei mai mult decât în 2015. Din această sumă, însă, pentru hrana persoanei aflată în detenţie se alocă, lunar, puţin peste 120 de lei.

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. România, ţara în care ultima închisoare a fost construită în 1994 şi nu a fost încă finalizată

Citeşte şi: #Dizgraţiaţii. Un om moare la fiecare trei zile în închisorile României. Imaginea unui sistem nereformat