#DIZGRAŢIAŢII Povestea copiilor care s-au născut după gratii. Când au văzut prima dată lumea liberă

Nu mai puţin de 31 de copii s-au născut şi au început să meargă în penitenciar în ultimii şase ani. Este vorba despre copiii care au venit pe lume la Penitenciarul pentru femei de la Târgşor, secţia ,,Mama şi copilul". Despre aceste cazuri, aflaţi detalii într-un material al campaniei DIZGRAŢIAŢII.

Urmărește
5040 afișări
Imaginea articolului #DIZGRAŢIAŢII Povestea copiilor care s-au născut după gratii. Când au văzut prima dată lumea liberă

#DIZGRAŢIAŢII Povestea copiilor care s-au născut după gratii. Când au văzut prima dată lumea liberă (Imagine Andreea Alexandru / Mediafax FOTO)

Sistemul de detenţie din România permite femeilor care nasc în perioada în care sunt încarcerate să îşi crească copiii, în interiorul închisorii, până când cei mici împlinesc vârsta de un an. La penitenciarul pentru femei, din localitatea Târgşorul Nou, judeţul Prahova, a fost amenajată, în anul 2011, o secţie specială pentru lăuze. Pe secţia ,,Mama şi copilul" sunt două camere mari, cu pereţii coloraţi, pictaţi, într-una dintre camere sunt paturi de lemn, lângă fiecare fiind lipit şi câte un pătuţ pentru copii. În cealaltă cameră sunt paturi de fier, şi acestea având alături câte un pătuţ pentru bebeluşi.

La începutul lunii martie, în această secţie erau încarcerate Lavinia, în vârstă de 22 de ani şi Adelina, care abia împlinise 21 de ani. În braţele Laviniei doarme un somn liniştit Alexandra, fetiţa ei, care a fost adusă pe lume la mijlocul lunii februarie. A născut la spitalul penitenciarului Rahova, după ce rămăsese însărcinată cu puţin înainte să fie condamnată definitiv pentru tâlhărie. "Eram cu o fată într-o casă de amanet şi fata aia a pus mâna şi a dat femeia aia să închidă uşa şi noi am împins-o ca să ieşim, s-a băgat între noi şi ne-a băgat la tâlhărie", povesteşte Lavinia.

Alexandra este cel de-al treilea copil şi primul pe care îl aduce pe lume în detenţie. Spune că asta nu o împiedică să îi ofere dragostea şi atenţia de care are nevoie copilul. Admite că a greşit, că s-a lăsat influenţată de mediul în care a crescut şi că nu ar fi trebuit să încerce să îşi câştige traiul din muncă necinstită. Iar când va fi din nou liberă, peste aproximativ un an şi jumătate, speră să se angajeze la bucătăria unui restaurant, fiindcă îi place să gătească şi crede că ar putea face din pasiunea ei o meserie.

În aceeaşi cameră cu Lavinia şi Alexandra sunt încarcerate şi Adelina, împreună cu fetiţa ei, Alesia, în vârstă de patru săptămâni. Cele două stau în paturile din colţul camerei. În momentul în care intrăm în cameră, Alesia doarme. Încă nu cunoaşte grijile care o frământă pe mama sa, încă nu ştie că s-a născut şi îşi va petrece primul an din viaţă în închisoare după ce tatăl ei a acuzat-o pe mamă de agresiune.

,,Pentru el sunt aicea. A cerut să fiu închisă. Şi atunci nu mă mai interesează nici pe mine de el. Ceilalţi doi copii ai mei sunt cu el. Am fost închisă după ce el a dat declaraţie la poliţie că am bătut-o pe fiica lui şi a zis că îmi bat şi ceilalţi copii şi a cerut să fiu închisă. Şi aşa am ajuns la închisoare, în toamnă am fost încarcerată, mai am cam doi ani de stat", spune Adelina în timp ce îşi leagănă copilul.

Nu ştie ce va face după ce se va elibera, nici dacă peste un an, când fiica ei nu va mai putea sta cu ea în penitenciar o va încredinţa statului sau bărbatului care a cerut să fie încarcerată.

Din anul 2011, când a fost înfiinţată această secţie la penitenciarul Târgşor, pentru mame şi copii, până în prezent, 31 de femei şi-au crescut micuţii în spatele gratiilor. În unele cazuri bebeluşii nu au stat decât câteva luni, împreună cu mamele lor, fiind apoi încredinţaţi unui membru al familiei aflat în libertate. În alte situaţii, după un an, cei mici au fost daţi în plasament Serviciului de Protecţie a Copiilor (DGASPC).

Penitenciarul Târgşor permite şi femeilor însărcinate să stea în această secţie specială până în luna a opta, apoi, în cele mai multe situaţii sunt transferate la spitalul penitenciarului Rahova, unde rămân până după naştere. În cazul în care situaţia o impune, însă, femeile pot fi transportate să nască la una din clinicile din municipiul Ploieşti, astfel încât, spun reprezentanţii penitenciarului Târgşor, nici viaţa copilului, nici cea a mamei să nu fie puse în pericol.

La Târgşor rămâne însă o problemă majoră- lipsa personalului. Singurul medic al unităţii a ieşit la pensie, nimeni nu a fost interesat de postul rămas liber, astfel că directorul penitenciarului a fost nevoit să îl cheme pe fostul medic să lucreze până va găsi un înlocuitor. Nici din punct de vedere al agenţilor care trebuie să păzească deţinutele penitenciarul nu are suficienţi angajaţi, ceea ce pune o presiune şi mai mare pe actualii gardieni.

"Practic, avem un singur medic, un singur doctor care e prin contract, e fosta doctoră care s-a pensionat şi acum lucrează prin contract cu noi. Vă daţi seama, e un singur medic la aproape 600 de persoane. Sunt probleme... Deşi standardul prevede ca în anumite zone supravegherea să se facă de două persoane, sau chiar trei, din păcate nu e decât un singur om în zona respectivă. Datorită lipsei de personal, sunt situaţii în care alţi membri ai personalului trebuie să compenseze prin preluarea activităţii. În practică, ar trebui să avem la opt secţii opt educatori. E unul singur. E dificil, uman şi profesional automat că există o supraîncărcătură de sarcini şi evident că şi deţinutele pot percepe chestiunile astea", spune Mircea Decu, director adjunct al Penitenciarului de femei Târgşor.

Directorul adjunct al penitenciarului spune că ar fi nevoie de cel puţin 440 de angajaţi care să se ocupe de paza deţinutelor şi de activităţile conexe, iar în acest moment sunt 190 de persoane care îşi împart toate responsabilităţile. Principala barieră în angajarea unor noi cadre, spune Mircea Decu, o reprezintă salariul, pe care îl consideră mult prea mic în comparaţie cu efortul depus şi stresul zilnic la care este supus un lucrător din penitenciare.

"Uzura este destul de mare, uzură atât fizică cât şi psihică. Uzura psihică vine prin prisma faptului că în ansamblul său sunt energii negative, pentru că sunt oameni certaţi culegea, oameni care au săvârşit infracţiuni cu cruzime sau violenţă, alţii din alte lucruri şi, automat, unde sunt strânse toate aceste persoane launloc automat că poate apărea o energie negativă a climatului în care lucrezi. Şi atunci când în fiecare zi există posibilitatea să te încarci cu energie negativă. Şi noi suntem oameni, ca şi ele", spune Mircea Decu.

Raportul de activitate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor arată că, în prezent, în sistemul penitenciar lucrează puţin peste 12.100 de angajaţi, din care de paza şi deţinerea celor peste 27.000 de persoane aflate la închisoare se ocupă numai 7.600 de agenţi. Nemulţumiţi de condiţiile oferite de stat, în 2016 s-au pensionat peste 1.900 de angajaţ, de 10 ori mai mulţi decât în 2015, în locul acestora fiind angajate doar câteva sute de persoane.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici