DNA cere CSM să sesizeze Curtea Constituţională, după ce Senatul nu a avizat arestarea lui Dan Şova

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) solicită sesizarea judecătorilor constituţionali după ce procurorii au cerut avizarea arestării preventive a senatorului PSD Dan Şova, iar sentorii nu au aprobat, miercuri, această solicitare.

"Considerăm că Senatul României a refuzat să răspundă solicitării care i-a fost adresată de reprezentanţii autorităţii judiciare, astfel încât ne aflăm în situaţia unul conflict de natură constituţională între puterile statului. Considerăm că, în urma cererii cu care a fost sesizat, Senatul României avea obligaţia de a adopta fie o hotărâre de admitere, fie de respingere a acesteia", arată DNA, într-un comunicat transmis joi MEDIAFAX.

Mai mult, DNA precizează că soluţionarea cererii a venit printr-o comunicare adresată de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, adresată ministrului Justiţiei, fapt ce se află în afara cadrului constituţional şi echivalează cu refuzul de a se pronunţa asupra cererii.

"Condiţia de cvorum invocată în cuprinsul comunicării este contrară dispoziţiilor constituţionale, în condiţiile în care prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 989 din 1 octombrie 2008 s-a constatat că cererile de această natură adresate sunt adoptate prin majoritatea simplă a parlamentarilor prezenţi. Astfel, s-a constatat că sunt neconstituţionale prevederile art. 155 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora cererea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor", întrucât contravin art. 76 alin. 2 din Constituţie, care prevede că adoptarea unor astfel de hotărâri se face cu majoritatea simplă", potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Citeşte şi: Dan Şova scapă de arestare. Cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării nu a trecut de Senat

DNA mai arată, în comunicatul de presă, că, prin refuzul adoptării unei hotărâri cu privire la cererea în cazul lui Dan Şova, Senatul României "a împiedicat ca instanţa de contencios constituţional să cenzureze o modalitate de aplicare a legii vădit contrară Constituţiei".

"În acest context, activitatea organelor judiciare este blocată de către autoritatea legislativă prin omisiunea acesteia de a-şi îndeplini atribuţiile stabilite prin Constituţie, astfel încât considerăm că se impune sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru soluţionarea conflictului de natură constituţională dintre autorităţi", a conchis DNA.

În cursul zilei de joi şi membrii CSM au avut o reacţie cu privire la faptul că deciziile Parlamentului au blocat sau îngreunat actul de justiţie.

"Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie. Consiliul subliniază că toţi cetăţenii, indiferent de funcţia ocupată, sunt egali în faţa legii şi susţine că principiul separaţiei puterilor în stat trebuie respectat, în primul rând, de reprezentanţii celor trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească", a declarat vicepreşedintele CSM, Bogdan Gabor, care a prezentat poziţia oficială adoptată de plen în cazul unor cereri de la Parchet ajunse la Parlament pentru avizarea urmăririi penale, reţinerii şi arestării unor parlamentari.

CSM a arătat că imunitatea parlamentarilor şi a membrilor sau foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie, acestea fiind de competenţă exclusivă a organelor judiciare.

Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunităţii unor parlamentari, foşti miniştri.
Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive pentru senatorul PSD Dan Şova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian.

Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

În cazul lui Şova, din cele 151 de vorturi exprimate, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "contra", iar cinci voturi au fost anulate. Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.

Partidul Naţional Liberal vrea să atace la Curtea Constituţională decizia Senatului de respingere a cererii DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Dan Şova. Liberalii caută soluţii juridice pentru contestarea acestui vot, întrucât nu respectă articolul din Constituţie care prevede că decizia Camerei în cazul încuviinţării arestării se face cu majoritatea celor prezenţi în plen.

APADOR-CH a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa articolului 24 din Legea 96/2006 privind Statutul senatorilor şi deputaţilor, invocat de senatori pentru a justifica lipsa voturilor necesare pentru ridicarea imunităţii lui Dan Şova.

Conform articolului 24 din Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în cazul unei cereri de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului, "Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi". Aceast articol contrazice articolul 76 alineatele 1 şi 2 din Constituţia României, care prevăd că "legile organice şi hotărârile privind regulamentele camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei camere" şi respectiv că "legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră", potrivit APADOR-CH.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

"În calitate de garant al respectării Constituţiei şi principiilor statului de drept, nu pot să trec cu vederea faptul că, astăzi, Parlamentul a blocat din nou o cerere a justiţiei. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege. Calitatea de deputat, senator sau ministru nu ar trebui să confere nimănui imunitate în faţa justiţiei. Parlamentul nu se poate erija în instanţă. Justiţia este singura în măsură să-şi spună cuvântul, pornind, desigur, de la prezumţia de nevinovăţie. Numai un Parlament cu principii ferme în ceea ce priveşte integritatea, capabil să răspundă prompt şi corect la cererile justiţiei, poate recăpăta încrederea cetăţenilor", a scris Iohannis pe Facebook.

Comisia Europeană aşteaptă o implementare consistentă şi substanţială a recomandărilor din raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), raport care a notat că deciziilor din Parlament la cererile justiţiei par să le lipsească criteriile obiective, a transmis MEDIAFAX un oficial CE.

"Aşteptăm o implementare consistentă şi substanţială a recomandărilor noastre (din cadrul MCV - n.r.). Raportul MCV din 2015 a notat faptul că deciziilor din Parlament privind permisiunea ca procurorii să-i trateze pe parlamentari ca pe oricare alţi cetăţeni par a le lipsi criteriile obiective", a precizat pentru MEDIAFAX un oficial din cadrul Comisiei Europene, după ce Senatul a respins ridicarea imunităţii lui Dan Şova.

În raportul MCV pentru România, publicat pe 28 ianuarie, se afirmă că "au existat speranţe ca noul Statut al deputaţilor şi senatorilor, adoptat în iulie 2013, să introducă o abordare mai sistematică şi mai coerentă, în concordanţă cu principiul egalităţii în faţa legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat să fie caracterizat de întârzieri în ceea ce priveşte admiterea şi respingerea cererilor formulate de organele de urmărire penală în vederea ridicării imunităţilor deputaţilor şi senatorilor".

Documentul notează faptul că, în cursul anului trecut, procurorii DNA au cerut Parlamentului să aprobe arestarea preventivă a opt deputaţi şi a unui senator, care fuseseră acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Dintre cele nouă cereri, cinci au fost respinse: patru de către Camera Deputaţilor şi una de către Senat.

Totodată, raportul CE arată că, în 2014, au fost formulate 12 cereri de autorizare pentru cercetarea unui ministru şi a 11 foşti miniştri pentru infracţiuni de corupţie. Camera Deputaţilor a primit două cereri, una fiind respinsă.

"Rapoartele MCV au arătat, de asemenea, necesitatea ca aceste decizii să fie motivate. Criteriile pe baza cărora cererile sunt admise sau respinse sunt în continuare neclare şi nu sunt comunicate organelor de urmărire penală", se mai arată în document.