DNA critică propunerile de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală: Ar diminua eficienţa DNA şi ar afecta statutul procurorilor

"Cu referire la propunerea legislativă de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală iniţiată de mai mulţi deputaţi, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficienţa DNA, ar îngreuna identificarea şi pedepsirea infractorilor şi ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar", se arată în comunicatul parchetului.

DNA face referire la propunerea iniţiată de nouă deputaţi PSD şi unul de la Minorităţi, înregistrată la Senat în 2 aprilie, în procedură de urgenţă.

"Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părţile interesate. De altfel, iniţiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariţia unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate", arată DNA.

Reprezentanţii direcţiei analizează în continuare modificările propuse la Codul de procedură penală.

Astfel, modificarea art. 202 prin introducerea condiţiei ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă vinovăţia dincolo de orice îndoială este incompatibilă cu natura şi scopul măsurilor preventive, mai spune DNA, arătând că adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice măsură preventivă, în orice cauză, anterior condamnării inculpatului.

De asemenea, modificarea art. 223 cu privire la condiţiile de aplicare a arestării preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei măsuri preventive anterior condamnării, prin introducerea sintagmei "numai dacă există probe concrete din care rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul a săvârşit o infracţiune".

Totodată, modificarea art. 224 şi 225, prin excluderea denunţului dintre elementele care pot fi avute în vedere la aprecierea unei măsuri preventive este în contradicţie cu principiile procesului penal.
"Legiuitorul nu poate impune unui judecător să se raporteze doar la anumite elemente când apreciază o situaţie de fapt, întrucât acest proces de analiză reprezintă o componentă a procesului de deliberare ce intră în atributul exclusiv al puterii judecătoreşti", argumentează DNA.

Procurorii critică şi modificarea propusă la art. 131 ce prevede introducerea caracterului obligatoriu al confruntării solicitate de inculpat pe motiv că încalcă un principiu fundamental al procesului penal, şi anume că toate probele sunt administrate numai dacă sunt utile şi pertinente pentru aflarea adevărului.

Modificarea art. 106, prin introducerea obligativităţii de a înregistra audio - video toate declaraţiile administrate în cursul urmăririi penale şi a de a inscripţiona un suport separat pentru fiecare declaraţie, poate îngreuna soluţionarea cauzelor, în măsura în care nu este însoţită de resurse umane şi materiale suplimentare pentru organele judiciare. Prin introducerea unui nou alineat la art. 106 ar fi introdusă asistenţa juridică obligatorie în cursul urmăririi penale pentru toţi suspecţii şi inculpaţii, indiferent de natura cauzei. Această prevedere trebuie însoţită de asigurarea de resurse materiale suplimentare pentru plata avocaţilor din oficiu, având în vedere că în prezent cazurile de asistenţă juridică obligatorie sunt limitate, mai spune DNA.

Pe de altă parte, abrogarea art. 141 privind autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror, pe o perioada strict determinată, ar lipsi organele de urmărire penală de un instrument esenţial în combaterea criminalităţii grave.

Propunerea de modificare a art. 103 alin. 2, prin introducerea sintagmei "condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea ca acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială", în loc de "îndoială rezonabilă", vizează "impunerea unui standard de probaţiune care este imposibil de atins", arată DNA, precizând că, în toate sistemele moderne de drept, prezumţia de nevinovăţie a inculpatului corespunde obligaţiei acuzării de a dovedi săvârşirea infracţiunii "dincolo de orice îndoială rezonabilă".

În punctul de vedere transmis, DNA analizează şi modificările propuse la Codul penal.

Între acestea, se regăseşte modificarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, care "ar atrage imposibilitatea tragerii la răspundere penală pentru numeroase infracţiuni grave". "Astfel, faptele de luare de mită săvârşite anterior anului 2009 ar fi în acest moment prescrise, deşi organele judiciare încă primesc sesizări cu privire la asemenea fapte", arată DNA.

Totodată, prin creşterea cuantumului de la care consecinţele sunt considerate "deosebit de grave", cauzele aflate pe rol având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu cu un prejudiciu între 2 şi 4 milioane de lei vor fi calificate potrivit legii mai favorabile, cu consecinţa încadrării între limite de pedeapsă mai puţin grave şi, implicit, cu reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale.

În plus, modificarea art. 290 şi 292, prin condiţionarea cauzei de nepedepsire pentru mituitor şi cumpărătorul de influenţă de formularea denunţului în termen de şase luni, va limita numărul infracţiunilor descoperite în acest mod de organele judiciare.

DNA mai arată că modificarea art. 39, prin limitarea pedepsei rezultante în cazul concursul de infracţiuni la maximul special al celei mai grele pedepse, reprezintă o îndepărtare de tradiţia dreptului penal şi "poate crea situaţii nejustificat de blânde pentru unii infractori", în condiţiile în care în regimul vechiului Cod penal, maximul special putea fi sporit cu până la cinci ani, iar în regimul actual cumulul pedepselor este aritmetic şi limitat doar de maximul general.

O serie de modificări la Codul penal vizează activitatea magistraţilor.

Modificarea art. 283 C.pen. şi reglementarea infracţiunii de represiune nedreaptă prin referirea la condiţia dincolo de orice îndoială "are potenţialul de a transforma orice magistrat într-un inculpat", spune DNA, subliniind că pot fi situaţii în care probele administrate la un moment dat să justifice luarea unei măsuri preventive, după care să fie administrate noi probe care să demonstreze nevinovăţia unei persoane.

Totodată, introducerea infracţiunii de abuz de putere al organelor judiciare "ar avea ca unic efect exercitarea unei presiuni nemaiîntâlnite la adresa magistraţilor care soluţionează cauze complexe", mai spun procurorii DNA.

Iniţiatorii proiectului de lege sunt deputaţii PSD Gheorghe Bogdan, Marian Ghiveciu, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu şi Eugen Uricec, alături de Nicolae Păun, de la Minorităţi.