DNA: Liviu Dragnea a încercat să amâne cât mai mult trimiterea în judecată

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) precizează că, pentru ceilalţi 78 de învinuiţi, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie şi nu s-a încheiat până în prezent.

"Având în vedere cronologia desfăşurării acestei activităţi de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activităţi este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conţinut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menţionate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalţi 78 coînvinuiţi se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toţi ceilalţi 78 de învinuiţi materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei săptămâni, şi anume în perioada 14 mai - 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie şi nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)", arată procurorul Lucian Papici, cel care a a dispus trimiterea în judecată a demnitarului.

Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmărire penală care îl vizau în mod direct, însă, ulterior, nu a dorit să asculte interceptările telefonice.

"În intervalul orar mai sus menţionat, după analiza opiselor tuturor volumelor, învinuitul a procedat la studierea volumelor 1 (integral) şi 2 (parţial). Cu acea ocazie, a precizat că nu doreşte să procedeze la ascultarea vreunei convorbiri telefonice sau ambientale redate în cauză", se arată în rechizitoriu.

Liviu Dragnea declara, în 4 septembrie, că este foarte curios în legătură cu procedura ascultării interceptărilor şi că doreşte neapărat să pună "căştile pe urechi", pentru a vedea în ce ipostaze l-au surprins procurorii DNA în dosarul referendumului.

"O să ne plictisim unii cu alţii, astăzi am văzut alte declaraţii, nişte adrese între instituţii şi altele. Vreau să vin să studiez în fiecare oră în care pot pleca de la minister. Nu am ajuns la căşti", a spus Dragnea.

Acesta se arăta foarte interesat, la acel moment, de modul în care va urma să asculte interceptările procurorilor făcute în acest dosar şi a lăsat de înţeles că, în acest context, va fi pus în faţa unui monitor şi i se va da o pereche de căşti.

"Nu am ajuns la căşti, sunt foarte curios să văd cum se face. Evident, poţi vedea interceptările şi înainte, pentru că sunt transcrise. Dar nu voi rata momentul să pun căştile. Este o curiozitate. E foarte interesant să vezi cum fac alţii", susţinea Dragnea.

Procurorul Papici mai notează, în rechizoriu, că Dragnea a făcut numeroase cereri de amânare a procedurii de prezentare a probelor în cazul său - unele justificate, altele nu -, care au fost admise sau respinse, după caz.

Astfel, pe parcursul procedurii de prezentare a dosarului, DNA a admis, în cazul lui Dragnea, două cereri de prelungire a duratei pentru studierea dosarului, una motivată de decesul fratelui său, iar alta, de faptul că a coordonat Comandamentul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă la nivelul Guvernului României, în raport cu evenimentele create de inundaţiile din judeţul Galaţi.

DNA a anunţat luni, într-un comunicat de presă, că Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane - preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt - au fost trimişi în judecată în dosarul cunoscut sub numele de "Fraudă la referendum".

Printre cei 74 care vor fi judecaţi alături de Dragnea se numără Costinel Leontin Diţă, consilier local în cadrul Consiliului Local Piatra Olt, Daniel Răboj, primarul comunei Bragadiru din Teleorman, precum şi preşedinţi şi membri ai birourilor electorale de la secţiile nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt, nr. 142 Ciuperceni, nr. 1 Alexandria, nr. 244 Plosca, nr. 314 Ţigăneşti, nr. 112, 113 şi 114 Bragadiru - toate din Teleorman, nr. 287 Suraia, jud. Vrancea, şi nr. 147 şi 148 Bâlteni, jud. Gorj.

Nicolae Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

"În acest sens, Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot", au scris procurorii în rechzitoriu.

Anchetatorii au precizat că Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea în mai multe modalităţi. Astfel, ca un prim pas, Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60 la sută, "li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale".

În paralel, Dragnea ar fi coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii judeţeni de campanie, primarii şi activiştii de partid, au mai arătat procurorii în documentul citat.

Sistemul informatic avea două componente IT: una permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat "1855" ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr, iar cealaltă era o aplicaţie internet ce "dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (aşa-numiţii «coordonatori judeţeni» sau «coordonatori») să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile de votare, precum şi să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro", au precizat procurorii.

Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator şi parolă primite anterior prin canalul de comunicaţii SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secţiilor de votare şi alte persoane prin obţinerea autorizării din partea utilizatorilor, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

"Acest sistem informatic asigura: comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne; comunicarea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege; obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi «Da» şi câte «Nu» au fost exprimate. De altminteri, cerinţa a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepţionate în timpul desfăşurării votului", potrivit documentului citat.

De asemenea, Dragnea ar fi trasat sarcini unor apropiaţi ai săi, membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, să facă tot ce le stă în putinţă, "inclusiv prin încălcarea prevederilor legale", pentru a scoate oamenii la vot, cu scopul atingerii pragului de participare care asigura validarea referendumului, susţin procurorii.

Dosarul a fost adus luni la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit primul termen pentru 18 februarie 2014.

Dosarul privind referendumul a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, acesta fiind retras, din 2 octombrie, din funcţia de şef al Secţiei I din DNA. Încetarea delegării lui Papici ca şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a fost dispusă de procurorul general, după ce tot Tiberiu Niţu, în 23 septembrie, dispusese delegarea acestuia pe aceeaşi funcţie.