DNA: Procurorul Tomiţă Neagu a fost denunţat de primarul din Jilava, Adrian Mladin

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a dat publicităţii, marţi, motivarea deciziei prin care a dispus cercetarea în libertate a fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, Tomiţă Neagu.

"La data de 5 noiembrie 2012, la nivelul DNA - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, a fost înregistrat denunţul formulat de numitul Adrian Mladin, primar al comunei Jilava, prin care acesta semnala grave acte de corupţie în care era implicat prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, Neagu Tomiţă Ionuţ", arată CAB, care preia informaţii din referatul cu propunerea arestării preventive, făcut de procurorii anticorupţie în cazul magistratului Neagu.

În referatul de a luare a măsurii arestării preventive, se mai arată în motivarea Curţii, DNA susţine că în urma efectuării actelor de urmărire penală, au rezultat probe care au confirmat faptele de corupţie denunţate.

Judecătorul trece apoi la analizarea declaraţiilor făcute de martori, învinuiţi şi inculpaţi şi notează că declaraţiile denunţătorului Adrian Mladin se coroborează cu declaraţiile lui Adrian-Richartt Zamfirachi, Ovidiu Szasz şi ale martorului A. C., precum şi cu celelalte acte existente la dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte "amiciţia" magistratului Neagu cu denunţătorul Mladin, Zamfirachi "a arătat că a devenit apărătorul acestuia din urmă pentru a interveni în vederea soluţionării favorabile a dosarelor în care erau formulate plângeri penale de către B. N.".

"În declaraţia sa, învinuitul Zamfirachi Adrian-Richartt a susţinut că Tomiţă Neagu a fost de acord să-l întâlnească pe Adrian Mladin pentru a vedea ce fel de om este, neavând încredere în relatările acestuia referitor la faptul că îi făcuse o impresie bună. De asemenea, învinuitul Zamfirachi Adrian-Richartt a mai arătat că discuţiile purtate în comun între el, Mladin şi Neagu au avut drept concluzie primirea unui teren în schimbul soluţionării favorabile a plângerilor penale aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu", se mai arată în documentul citat.

În acest sens, notează instanţa, Mladin, împreună cu Szasz, i-a prezentat mai multe terenuri, împrejurare despre care a luat cunoştinţă magistratul Neagu. Zamfirachi a mai arătat în declaraţiile sale că magistratul Neagu a fost acela care i-a indicat terenul, fapt ce a fost adus la cunoştinţa lui Szasz şi a denunţătorului Mladin.

"În declaraţia sa, învinuitul Zamfirachi Adrian-Richartt a mai arătat că i-a adus la cunoştinţă prim procurorului Neagu despre reproşurile denunţătorului Mladin, acesta promiţându-i că o să-i rezolve favorabil dosarele, însă înţelegerea nu a fost onorată. Învinuitul Szasz Ovidiu, în declaraţia sa, a arătat că Mladin a negociat vânzarea terenurilor cu proprietarul A. C., stabilind un preţ de 80-100 euro pentru metrul pătrat. Tot Mladin a fost acela care l-a determinat pe A. C. să-l împuternicească cu privire la vânzarea terenurilor", se arată în motivare.

Instanţa arată că, potrivit declaraţiei inculpatului Szasz, "Adrian Mladin a efectuat plata pentru toate aceste terenuri în locul prim-procurorului Neagu şi al avocatului Zamfirachi Adrian-Richartt şi al numitei R. N., pentru a-şi rezolva dosarele penale pe care le avea pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu".

"Referitor la cel de-al doilea act material de luare de mită, învinuitul Szasz Ovidiu a arătat că Adrian Mladin a fost acela care le-a propus inculpatului Ionuţ Tomiţă Neagu şi inculpatului Zamfirachi Adrian-Richartt să-şi prelungească sejurul cu încă trei zile în America. Potrivit susţinerilor învinuitului Szasz Ovidiu, Mladin a plătit aproximativ patru mii de dolari pentru zilele de sejur în plus pentru procurorul Neagu şi avocatul Zamfirachi. De asemenea, învinuitul Szasz Ovidiu a mai declarat că, în timpul sejurului în America, Mladin îi reproşa lui Neagu că s-ar fi început urmărirea penală împotriva sa într-unul din dosarele penale", se mai menţionează în documentul citat.

Judecătorul Curţii arată că martorul A. C., în declaraţia sa, a susţinut că primarul Mladin l-a contactat în vederea vânzării terenului deţinut în intravilanul comunei Jilava şi că a negociat un preţ de 65 euro pe metru pătrat.

La 9 aprilie 2009, martorul A. C. l-a împuternicit pe Szasz să fie reprezentantul său în vânzarea terenului, la aceeaşi dată primind 240.000 de euro, bani aduşi în biroul său de către o altă persoană.

Martorul a mai arătat, potrivit motivării instanţei, că în aceeaşi zi, respectiv 9 aprilie 2009, a depus la Banca Transilvania 110.000 de euro şi că i-a remis verişoarei sale M. V. aproximativ 82.000 de euro, iar restul de bani i-a cheltuit în interes personal.

"La dosarul cauzei se află contractul de depozit bancar nr. 043D1S5498301 încheiat la data de 09.04.2009 între A. C. şi Banca Transilvania SA. Cu privire la cel de-al treilea act material de luare de mită reţinut în sarcina inculpatului Ionuţ Tomiţă Neagu, martorul P. G. a declarat că în primăvara anului 2010 s-a prezentat la sediul Primăriei Jilava un domn care s-a recomandat ca fiind procurorul «Tomiţă» şi care a solicitat să fie primit de primarul Adrian Mladin", se arată în motivare.

Martorul a mai susţinut în declaraţia sa, potrivit instanţei, "că a mers la salonul de înfrumuseţare R. B. de unde a luat un televizor, de faţă fiind un coleg al său, R. I.".

"Potrivit declaraţiei martorului P.G. televizorul l-a introdus în maşina cu care venise procurorul «Tomiţă», susţinând în final că în autoturism se afla o doamnă pe care nu o cunoştea. Martorul R. I., în declaraţia sa, a arătat că în perioada septembrie 2009 - august 2012 a fost angajat al firmei (...) şi că şi-a exercitat serviciul de pază în cadrul Primăriei Jilava. Potrivit susţinerilor martorului R. I., în primăvara anului 2010, colegul său G. a luat un televizor de la salonul R. B.. Martorul a mai arătat că P.G. i-a relatat că televizorul a intrat în posesia procurorului Tomiţă Neagu. La dosarul cauzei se află acte din care rezultă că în cursul anului 2009 preţul real de vânzare a unui teren intravilan în comuna Jilava era între 70 euro mp şi 100 euro pe metru pătrat", se mai arată în motivarea deciziei de eliberare a magistratului Neagu.

Fostul prim-procuror de la Parchetul Cornetu Tomiţă Neagu, reţinut de DNA pentru că a pretins un teren drept mită, în schimbul rezolvării favorabile a unor dosare pentru un primar, va fi cercetat în libertate, decizia aparţinând Curţii de Apel Bucureşti.

Magistraţii Curţii de Apel au respins propunerea procurorilor DNA de arestare a lui Tomiţă Neagu, dar au dispus interdicţia de a părăsi localitatea pentru o perioadă de 30 de zile.

Procurorii DNA au făcut recurs, care va fi judecat la instanţa supremă.

Fostul prim-procuror de la Parchetul Cornetu Tomiţă Neagu a fost reţinut de DNA pentru că a pretins un teren drept mită, în schimbul rezolvării favorabile a unor dosare pentru un primar, edil care i-a plătit magistratului şi soţiei acestuia un sejur în Las Vegas şi Beverly Hills (SUA).

Potrivit DNA, în perioada 2009-2010 Neagu Tomiţă Ionuţ, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, cu complicitatea lui Zamfirachi Adrian Richartt şi Szasz Ovidiu, ar fi pretins, acceptat şi primit de la un denunţător, cu titlu de mită, bani şi bunuri, pentru ca, în schimb, să fie soluţionate favorabil dosarele denunţătorului, dosare aflate în lucru la unitatea de parchet condusă de procuror. În aceste dosare, denunţătorul era fie cercetat în calitatea sa de primar, fie erau formate ca urmare a unor plângeri penale ale acestuia împotriva altor persoane.

Concret, în aprilie 2009, inculpatul Tomiţă Ionuţ Neagu ar fi pretins şi primit, de la un denunţător, prin intermediul lui Zamfirachi Adrian Richartt şi Szasz Ovidiu, un teren situat în comuna Jilava din judeţul Ilfov, teren care a fost achitat cu suma de 170.000 euro de denunţător.

În schimb, la Parchetul condus de prim procurorul Neagu Tomiţă Ionuţ urma să fie soluţionat favorabil un dosar format în urma unei plângeri depuse de denunţător. Formalităţile de achiziţionare a terenului care a revenit soţilor Neagu s-au realizat cu sprijinul lui Szasz Ovidiu, în calitate de împuternicit al vânzătorului.

În perioada ianuarie-februarie 2010, inculpatul Neagu Tomiţă Ionuţ a acceptat şi primit, de la acelaşi denunţător, prin aceeaşi intermediari, cu titlu de mită, contravaloarea cheltuielilor (transport, cazare, cheltuieli personale) de aproximativ 10.000 de dolari, ocazionate de un sejur petrecut de inculpat şi de soţia acestuia Neagu Olimpia în localităţile Las Vegas şi Beverly Hills din SUA. În cursul lunii februarie 2010, inculpatul Neagu Tomiţă Ionuţ a primit de la denunţător şi un televizor în valoare de 8.300 lei. Remiterea acestor foloase condiţionau soluţionarea dosarelor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu în care era cercetat denunţătorul, într-un mod favorabil acestuia.

Inculpatului Neagu Tomiţă Ionuţ i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. La data de 18 ianuarie 2013, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentat la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a încuviinţat percheziţia domiciliară, reţinerea şi arestarea preventivă a procurorului Tomiţă Ionuţ Neagu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

"În şedinţa din data de 17 ianuarie 2013, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat - în temeiul art. 42 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată, raportat la art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată - percheziţia domiciliară, reţinerea şi arestarea preventivă a învinuitului Neagu Tomiţă Ionuţ - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti", se arată într-un comunicat de presă al CSM remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

Solicitarea de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a fost prezentată Secţiei pentru procurori a CSM de Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie, pentru infracţiuni aflate în competenţa acesteia, a precizat sursa citată.

Această cauză ar avea legătură cu dosarul primarilor din Jilava şi Snagov, Adrian Mladin şi Apostol Muşat.

Mladin şi Muşat au fost eliberaţi miercuri din arest, în urma unei hotărâri a instanţei supreme, edilii fiind cercetaţi timp de mai bine de un an în stare de arest preventiv pentru fapte de corupţie.

Anul trecut, în 14 februarie, primarii comunelor Jilava şi Snagov, Adrian Mladin şi Apostol Muşat, au fost deferiţi justiţiei de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru o mită de milioane de euro cerută în cazul parcelării unor terenuri. Sumele au fost consemnate la notariate ca fiind diferite împrumuturi, astfel că în acest dosar au fost trimişi în instanţă şi doi notari.

Procurorii l-au acuzat pe Adrian Mladin de luare de mită, fals intelectual în forma participaţiei improprii, instigare la infracţiunea de spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, iar Apostol Muşat a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, în formă continuată, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, instigare la infracţiunea de spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.

Alături de aceştia sunt judecaţi, în stare de libertate, Gheorghe Roman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, pentru trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, Ovidiu Szasz, finul primarului comunei Jilava, pentru complicitate la luare de mită, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi Ion Scaeţeanu, persoană din anturajul primarului comunei Snagov, pentru trafic de influenţă, în formă continuată, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, tentativă la infracţiunea de spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.

Totodată, procurorii au trimis în judecată în acest dosar doi notari publici şi trei administratori de firme.