DNA: Raportul CE consemnează finalitatea în justiţie a cauzelor de corupţie

La solicitatea MEDIAFAX, Biroul de presă al DNA a informat că Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) reconfirmă rezultatele bune obţinute în combaterea corupţiei, ca noutate fiind faptul că documentul conţine o serie de referiri pozitive cu privire la finalitatea pe care o capătă în instanţe investigaţiile de corupţie.

DNA arată că se remarcă o creştere a numărului de condamnări - atât definitive, cât şi nedefinitive - pentru fapte de corupţie, dar şi o tendinţă de a se înăspri pedepse.

"În ultimele şase luni, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a menţinut rezultatele convingătoare în ceea ce priveşte anchetarea cazurilor de corupţie la nivel înalt. În această perioadă, s-a putut observa o creştere a numărului condamnărilor nedefinitive şi a pedepselor disuasive şi a fost lansată o analiză de impact independentă a ultimelor două strategii anticorupţie. Cu toate acestea, în privinţa cazurilor importante de corupţie la nivel înalt, nu s-au înregistrat evoluţii importante în instanţă de la ultima evaluare a Comisiei", se arată în Raportul Comisiei Europene, publicat vineri.

Comisia Europeană notează că în primele trei trimestre ale anului 2010 a crescut numărul hotărârilor de condamnare, inclusiv a pedepselor cu închisoarea.

"Acest lucru poate indica o tendinţă de a se pronunţa sentinţe mai disuasive, în cazul în care această tendinţă se confirmă pe o perioadă mai mare", arată raportul CE.

Raportul consemnează faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) s-a implicat mai activ în promovarea unificării jurisprudenţei în domeniul corupţiei la nivel înalt, monitorizând cazurile din acest domeniu.

"Cu toate acestea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dat până în prezent curs unei iniţiative a unor judecători de la Curtea de Apel din Bucureşti, care au publicat orientări detaliate privind stabilirea sentinţelor, inclusiv pentru cauzele de corupţie", observă reprezentanţii CE.

Comisia aminteşte că trebuie realizată o analiză cuprinzătoare a întârzierilor specifice a cauzelor de înaltă corupţie, aşa cum recomandase.

"O serie de instituţii, inclusiv Înalta Curte, Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, DNA şi Ministerul Justiţiei, au reflectat, în grade diferite, asupra acestei chestiuni. Aceste iniţiative oferă o bază utilă de reflecţie privind viitoarele soluţii", se precizează în raport.

Prezent la o emisiune tv, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, afirma, în 10 februarie, că analizele datelor privind dosarele de corupţie arată că s-a început a fi aplicate pedepse mai severe, ceea ce ar putea avea efect preventiv, iar explicaţia ar putea fi aceea că "şi corpul magistraţilor se înnoieşte".

Morar a arătat că s-au pronunţat, anul trecut, două condamnări definitive în cazul unui parlamentar şi a unui politician, fiind aplicate şi alte patru condamnări, încă nedefitive, în cazul altor parlamentari.

Întrebat care ar putea fi explicaţia având în vedere că Morar s-a plâns de faptul că instanţele sunt prea blânde, procurorul şef al DNA a spus: "Şi corpul magistraţilor se înnoieşte".

El a adăugat că, probabil, venind alţi magistraţi, şi modul de raportare se schimbă, plus modificările legislative, cum ar fi Legea micii reformei, care are efecte benefice, iar unii magistraţi, pobabil, îşi mai schimbă opiniile, atitudinea.