DNA răspunde cererii CCR privind dosarele de abuz în serviciu, articol ce va fi luat în discuţie de către judecători pe 15 iunie

DNA susţine că excepţiile de neconstituţionalitate au fost supuse, de-a lungul timpului, controlului de constituţionalitate cu privire la noţiunile de vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi folos necuvenit, fiind considerate constituţionale.

Procurorii anticorupţie au făcut şi o analiză a hotărârilor judecătoreşti referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu pentru perioada 2006 – 2016, susţinând că acestea urmăresc o jurisprudenţă naţională constantă.

Unul dintre dosarele date exemplu, este cel în care fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în legatură cu achiziţionarea în condiţii ilegale a unei locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut în vedere că acuzaţia constând în încălcarea, de către inculpaţi, a obligaţiilor legale, din ordinele şi instrucţiunile de la nivelul ministrului Apărării Naţionale care interziceau repartizarea, vânzarea, cumpărarea locuinţei de serviciu în regim subvenţionat de către persoanele care au deţinut sau deţin în proprietate ele sau soţul, soţia ori copilul aflaţi în întreţinere o locuinţă proprietate personală reprezintă abuz în serviciu. Actul defectuos a constat în depunerea de rapoarte documente, declaraţii necorespunzătoare adevărului şi neverificarea îndeplinirii condiţiilor, de către cei care aveau această sarcină de serviciu. Analizând ce presupune îndeplinirea în mod defectuos a unui act, instanţa supremă a reţinut că prin această activitate infracţională se înţelege efectuarea unei operaţii altfel decât trebuia efectuată sau efectuarea unei operaţii în mod discreţionar", explică DNA.

Un alt exemplu dat exemplu este dosarul Poşta Română, în care doi fosţi miniştri au fost condamnaţi, Zsolt Nagy la patru ani de închisoare cu suspendare şi Tudor Chiuariu la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.

"Acuzaţia reţinută pentru inculpaţii care, în calitate de membrii ai guvernului, au iniţiat şi avizat proiectul unei H.G. consfinţind astfel definitiv trecerea imobilului, proprietate publică a statului, în domeniul privat al statului, pentru obţinerea unui avantaj patrimonial, în favoarea unei societăţi comerciale, reprezintă, în accepţiunea ICCJ, abuz în serviciu", susţin procurorii.

În acelaşi context, procurorii dau exemplul unor angajaţi ai statului, unui profesor universitar şi chiar al unui procuror, toţi condamnaţi de instanţe pentru abuz în serviciu, în total, din 2006 până la data de 15 mai 2015, fiind trimise în judecată pentru această infracţiune 1471 de persoane, dintre care 569 au fost condamnate.

Judecătorii Curţii Constituţionale a României au amânat la data de 24 mai decizia privind sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la abuzul în serviciu până la 15 iunie, solicitând parchetelor statistici legate de dosarele în domeniu.

O decizie de neconstituţionalitate a CCR ar avea consecinţe directe asupra a peste 800 de dosare aflate în lucru, potrivit datelor DNA.

Articolul controversat din Codul Penal prevede că ''fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică''.

Articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 prevede că ''în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime''.