DNA şi ANI - pilonii principali în viziunea Strategie Naţionale Anticorupţie

Noua Strategie Anticorupţie propune modificarea procedurii de ridicare a imunităţii membrilor Parlamentului, în sensul de a se pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (implementându-se astfel recomandarea MCV).

La propunerea Ministerului Justiţiei (MJ), Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi, 20 martie 2012, noua Strategie Naţională Anticorupţie (SNA) 2012 - 2015.

Noua Strategie propune o schimbare de abordare, plecând de la premisa că orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii.

În aceste condiţii, afirmă MJ, soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei, toate instituţiile publice având obligaţia adoptării propriului plan pentru atingerea obiectivelor SNA, prin măsuri pe cele trei paliere de intervenţie: prevenire, educaţie şi combatere.

Din punct de vedere tehnic, Strategia pune accentul pe implementarea şi stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie, DNA şi ANI urmând a fi printre pilonii principali în noua viziune propusă de MJ.

De asemenea, noua Strategie conţine măsuri pentru operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call-center, care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie (măsură cu caracter general pentru toate instituţiile) şi introduce cu titlu experimental în instituţii publice testele de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice.

De asemenea, noua SNA pune accentul şi pe:

• confiscarea produsului infracţiunii

• dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni

• adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii

Nu în ultimul rând, noua SNA propune şi:

• modificarea cadrului legislativ referitor la finanţarea partidelor politice în vederea asigurării publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate

• stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal, în afara celor puse la dispoziţie de autorităţile locale

• aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor

Proiectul noii SNA, realizat în baza concluziilor unui audit independent care a evaluat rezultatele obţinute prin aplicarea celorlalte Strategii aplicate în ultimii ani, a fost supus unui amplu proces de consultare publică în care au fost implicate atât instituţiile anticorupţie - în special Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) - cât şi reprezentanţi ai ministerelor, agenţiilor publice, administraţiei publice locale, mediului de afaceri. De asemenea, societatea civilă a fost extrem de activă în faza consultărilor preliminare, fiind organizate o serie de dezbateri publice.

Astfel, peste 90 de entităţi publice şi private au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice şi la reuniunile tehnice organizate de Ministerul Justiţiei. Nu în ultimul rând, noua Strategie asigură implementarea recomandărilor formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România.

Aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 va fi asigurată prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice, acest mecanism urmând a implica şi derularea unor vizite de evaluare la sediul instituţiilor publice de către echipe de experţi formate din reprezentanţi ai celor cinci platforme de cooperare constituite în procesul de consultare (Platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie, Platforma administraţiei publice centrale, Platforma administraţiei publice locale, Platforma mediului de afaceri, Platforma societăţii civile).

De asemenea, se va realiza o evaluare periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii DNA, Parchetul Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (PICCJ), ANI, DGA (Direcţia Generală Anticorupţie).

În cadrul acestui mecanism, în termen de trei luni de la un incident de integritate (decizie definitivă a ANI, trimitere în judecată sau hotărâre definitivă de condamnare), se va solicita instituţiei vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei.

Prin elaborarea şi adoptarea SNA, România a internalizat condiţionalităţile 2, 3 şi 4 privind lupta împotriva corupţiei din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.