Potrivit DNSC, reţelele sociale rămân în continuare un mijloc popular de propagare a fraudelor online. Atacatorii se folosesc de conturi compromise sau generează unele noi, pentru a promova „oferte” de nerefuzat ce au ca scop, de fapt, culegerea datelor de la potenţialele victime. În acest caz, atacatorii se deghizează în STB (tag).
„În imaginea care însoţeşte postarea cu mesaj fals sunt utilizate elemente de identitate ale STB SA – respectiv autobuzul, cardul activ. Facem precizarea că aceste imagini sunt utilizate fraudulos, fără acceptul STB SA. Mesajul promovează
Specialiştii DNSC explică ce trebuie să facem pentru a evita fraudelor similare:
-Suntem atenţi la denumirea paginii care publică reclama. Dacă aceasta nu corespunde cu o denumire a unei entităţi oficiale, sunt şanse mari să fie vorba de o fraudă. Verificăm alternativ şi când a fost lansată pagina, câţi urmăritori are şi care este obiectul de activitate.
-Dacă oferta este „prea bună pentru a fi adevărată”, acest lucru ar trebui să ne determine să fim cu atât mai sceptici cu privire la ceea ce vedem.
-Dacă adresa link-ului pare a fi una ce nu corespunde unui canal oficial de comunicare al companiei în numele căruia se face oferta, trebuie să evităm neapărat accesarea lui şi mai ales furnizarea de date.