Doar 4 din 10 români din oraşe care obişnuiesc să ţină post sunt motivaţi de credinţa în Dumnezeu

Cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research şi-a propus să identifice, cât, cum şi de ce postesc românii, urmărind diferenţe în comportamentele şi atitudinile acestora comparativ cu studiul similar derulat în apropierea Sărbătorilor Pascale din 2022.

Conform rezultatelor studiului, 47% dintre românii din mediul urban declară că obişnuiesc să postească în aşteptarea Paştelui, procent asemănător celui înregistrat în 2022 (50%).

Dintre aceştia, 21% obişnuiesc să postească miercurea şi vinerea, în timp ce doar 11% ţin tot postul, iar 15% respectă postul în ultima săptămână a acestuia.

Cele mai importante motivaţii pentru care românii postesc sunt adesea legate de obişnuinţa şi educaţia primită în familie (64%).

Alte motive notabile includ preocupările legate de sănătate şi dietă, menţionate de 42% dintre respondenţi, şi credinţa în Dumnezeu (39%).

În funcţie de categoriile de vârstă, pot fi observate tendinţe diferite, astfel că, tinerii între 25-34 ani obişnuiesc să postească în mai mare măsură datorită tradiţiei şi educaţiei primite în familie (71%), în timp persoanele peste 55 de ani acordă o atenţie deosebită sănătăţii/ dietei (51%), iar cei între 45 -55 ani credinţei (46%).

În ceea ce priveşte topul principalelor alimente consumate în perioadele de post se regăsesc mâncarea gătită de post (77%), salatele de crudităţi şi fructele (69%) şi măslinele (64%). Mâncarea gătită de post este consumată în mai mare măsură de persoanele mature peste 55 ani (94%), în timp ce salatele de crudităţi şi fructele sunt mai populare printre femei (73% vs. 65% bărbaţi).

Comparativ cu datele din 2022, se remarcă o creştere semnificativă a popularităţii şi interesului pentru produsele oleaginoase – migdale, fistic, nuci etc. (47% vs. 34% în 2022) sau pentru fructele uscate – goji, smochine, prune etc. (46% vs. 36% în 2022) în perioadele în care românii postesc. Această tendinţă este prezentă în mai mare măsură în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 45 şi 55 ani (53% – produsele oleaginoasele, 56% – fructe uscate) şi a celor cu venituri mari, peste 8.000 de lei (55% – produsele oleaginoasele, 51% – fructe uscate).

Şi în 2024 alimentele de post cel mai puţin consumate rămân tofu (20%) şi quinoa (11%).

În cazul laptelui vegetal, care continuă să se afle în topul alimentelor mai puţin consumate în prezent (27%), se observă o uşoară creştere a incidenţei consumului comparativ cu datele din 2022 (23%).

27% dintre români susţin că dietele fără carne sunt mai sănătoase, iar 59% că sunt mai scumpe, comparativ cu cele pe bază de carne.

Măsurând percepţiile faţă de dietele fără carne, 27% dintre români consideră că acestea sunt mai sănătoase, în timp ce majoritatea (44%) nu au o părere clar definită în acest sens.

Datele arată că românii între 35-44 ani cred în mai mare măsură că dietele fără carne sunt mai sănătoase decât cele pe bază de carne (45%).

În 2024, 9 din 10 români sunt de părere că produsele din carne s-au scumpit în ultimul an, comparativ cu 7 din 10 care considerau acest lucru în 2022. Aceste date reflectă o schimbare semnificativă a situaţiei economice a populaţie într-un interval relativ scurt de timp.

În plus, majoritatea românilor (59%) consideră că dietele fără carne sunt mai scumpe decât cele pe bază de carne, în special cei cu vârste între 45-55 ani (64%), categorie de vârstă ce obişnuieşte în mai mare măsură să postească din considerente legate de sănătate (48% vs. 42% total eşantion).