Doar puţin peste jumătate dintre spitalele închise pentru reorganizare au utilitate publică

Un număr de 38 de spitale, respectiv 56,7% din totalul celor închise în aprilie 2011 pentru reorganizare, au utilitate publică, pentru restul unităţilor sanitare nefiind nicio solicitare de reluare sau schimbare a activităţii, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Urmărește
189 afișări
Imaginea articolului Doar puţin peste jumătate dintre spitalele închise pentru reorganizare au utilitate publică

Doar puţin peste jumătate dintre spitalele închise pentru reorganizare au utilitate publică (Imagine: Razvan Chirita/ Mediafax Foto)

Potrivit datelor centralizate la Ministerul Sănătăţii, din totalul celor 67 de spitale închise pentru reorganizare la 1 aprilie 2011, în mandatul lui Cseke Attila, 21 au fost transformate şi funcţionează cu statutul de cămin pentru îngrijirea bărânilor.

Alte zece unităţi sanitare au fost redeschise ca spitale, iar şapte au fost reorganizate şi funcţionează cu statut de centre multifuncţionale, potrivit sursei citate.

67 de spitale au fost închise la 1 aprilie 2011, printr-o decizie a guvernului. Multe sunt acum centre de permanenţă, cu medici de familie, unele s-au transformat în cămine de bătrâni, iar altele, puţine, au rămas funcţionale prin decizii ale instanţei. Angajaţii din aceste unităţi sanitare au fost redistribuţi în alte spitale sau au putut opta să rămână în unităţile reprofilate.

Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie din Buftea, care dispune şi de un ambulatoriu integrat în mai multe specialităţi, a fost redeschis luni, după un an şi opt luni de inactivitate. Spitalul din Buftea este primul din seria celor care şase care au solicitat redeschiderea ca spital sau centru de sănătate. Potrivit fostului ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi, celalalte cinci dintre cele 67 închise la 1 aprilie 2011 sunt cele din Bumbeşti Jiu, Ocna Mureş, Dărăbani, Băneasa şi Târgu Bujor.

În aprilie 2011, la două săptămâni după închiderea spitalelor, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, declara că reprofilarea celor 67 de unităţi sanitare va aduce o economie de 175 milioane de lei la bugetul de stat, scopul opririi finanţării fiind, printre altele, ineficienţa respectivelor unităţi.

La rândul său, preşedintele Traian Băsescu declara, în aprilie 2011, că susţine programul iniţiat de Cseke Attila, afirmând că reforma în sănătate nu trebuie oprită aici, ci trebuie continuată pe direcţia consolidării sistemului de intervenţie de urgenţă. "Nu numai că îl susţin, dar consider că este o primă etapă. România are cea mai mare densitate de paturi de spital la mia de locuitori din Uniunea Europeană. Cât timp vom merge pe acest mod de a asigura populaţiei sănătatea nu vom face decât să cheltuim banii în zile nesfârşite de spitalizare pentru bolnavi care în mod normal nu necesită spitalizare", a spus şeful statului.

Băsescu a adăugat că, în acelaşi timp, trebuie consolidat sistemul de intervenţie de urgenţă, pentru ca oamenii care au nevoie să poată fi transportaţi imediat la un spital dotat, unde să nu existe riscul de a nu putea fi trataţi, "cum se întâmplă la spitale foarte mici".

În schimb, fostul ministru al Sănătăţii Vasile Cepoi a spus, în mai 2012, că spitalele "care au fost închise eronat ar putea fi redeschise, dar cazurile sunt puţine".

Cepoi a adăugat că, pe de altă parte, închiderea spitalelor a lăsat fără servicii medicale "o populaţie de 30.000, 50.000, de 100.000 de locuitori", arondate unităţilor medicale respective.

Fostul ministru a arătat că există încă din 2003 o strategie de raţionalizare a spitalelor, care propunea reorganizarea şi transformarea lor în centre de sănătate multifuncţionale - "un gen de policlinici ceva mai complexe", care să asigure urgenţa, permanenţa, accesul la servicii medicale de specialitate şi eventual spitalizarea de zi.

Cazurile care necesită internare ar urma să fie trimise la spitale care pot să îi asigure serviciile medicale necesare, a precizat Cepoi. Fostul ministru a mai spus că analiza va arăta care dintre spitale vor putea fi redeschise şi care vor deveni centre de sănătate multifuncţionale.

"Am solicitat cu o lună în urmă (informaţii despre) care este nivelul, dotarea fiecărui spital, ce s-a întâmplat cu aparatura respectivă - dacă există acolo, dacă este funcţională ş.a.m.d. - acum am solicitat iarăşi autorităţilor locale de acolo (informaţii despre) ce resurse umane au, ce propuneri au, cum doresc să facă. Analizăm propunerile lor şi în funcţie de rezultatul acestor analize, vom decide dacă înfiinţăm centru de sănătate multifuncţional sau dacă eventual redeschidem spitalul", a adăugat Cepoi.

Cepoi a mai afirmat că, în cazul spitalelor transformate deja în azile de bătrâni, autoritatea locală ar trebui să "facă eforturi" pentru a putea deschide acolo un centru de sănătate multifuncţional sau să redeschidă spitalul.

"În spaţiul respectiv autoritatea locală de acolo poate să redeschidă şi ar trebui să facă eforturi să găsească un spaţiu în care să deschidă un centru multifuncţional. Sau poate chiar tot acolo e posibil să nu fie folosit în totalitate spaţiul respectiv. Lucrurile acestea vor rezulta în urma evaluării", a spus Cepoi.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici