Doi din cinci copii spun că au fost jigniţi sau au primit mesaje supărătoare pe internet

Doi din cinci copii spun că au fost jigniţi sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creştere cu aproximativ 3 puncte procentuale, comparativ cu anul trecut.

Cu toate acestea, doar 17% dintre copii admit că au trimis altora astfel de mesaje cu conţinut ofensator.

Ponderea fetelor care afirmă că au fost jignite pe internet este cu 12 puncte procentuale mai mare decât a băieţilor care au avut o astfel de experienţă, iar copiii din mediul rural afirmă într-o măsură mai ridicată că au fost jigniţi / deranjaţi pe internet comparativ cu cei din mediul urban, arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România în luna ianuarie.

Organizaţia atrage atenţia că hărţuirea online, cyberbullying-ul, are consecinţe socio-emoţionale pe termen lung şi se adaugă cazurilor de violenţă fizică din şcoli.

„Fetiţa mea are 13 ani şi este în clasa a VII-a. A fost mereu o fetiţă veselă, cu mulţi prieteni. De o lună, ceva s-a schimbat. Este mereu tristă, nu mai comunică cu mine aşa cum o făcea şi nu mai vrea să iasă afară din casă, nici măcar la ziua prietenei ei. Într-un final, am aflat calvarul prin care trecea: câteva fete i-au creat un profil pe instagram, unde au postat din fotografiile pe care ea le trimisese pe grupul lor privat de whatsapp. Erau fotografii de la noi din casă, cu ea în pijama sau într-un tricou vechi. De atunci, colegii au început să râdă de ea la şcoală. Era umilită. Prietenele ei, în loc să o sprijine, contribuiau şi ele la glume şi jigniri”, a declarat un părinte.

În 2022, numărul de sesizări primite la linia de raportare esc_ABUZ se menţine la un nivel ridicat: 8.804 solicitări, dintre care 6.092 cu conţinut dăunător ilegal: 5.686 fiind imagini sau materiale înfăţişând abuz sexual asupra copiilor. Din 2016 până în prezent, mai mult de 27.000 de sesizări au fost făcute prin punctul civil de raportare esc_ABUZ.

Materialele identificate au fost trimise de către specialiştii Salvaţi Copiii către IGPR, unde acestea sunt investigate, urmărind eliminarea conţinutului de pe internet, identificarea şi asistenţa oferită victimei, precum şi anchetarea agresorilor.

Un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizaţiei în 2020 – 2021, s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid.

Astfel, sondajul online realizat printre copiii care au acces la internet, cu vârsta cuprinsă între 8 si 17 ani, relevă că:

77 % dintre copii afirmă că petrec cel puţin 3 ore zilnic, pe internet

Fetele afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că petrec peste 6 ore online, comparativ cu băieţii, la fel adolescenţii comparativ cu copiii de vârstă mai mică

40% dintre copii afirmă că au fost jigniţi sau deranjaţi pe internet, în creştere cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu anul trecut.

Adolescenţii/liceenii şi fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.

Ponderea fetelor care afirmă că au fost jignite pe internet este cu 12% mai mare decât a băieţilor care au avut o astfel de experienţă.

20% dintre copiii care au fost jigniţi pe internet afirmă că acest lucru se întâmplă cel puţin o dată pe săptămână.

Persoanele cunoscute online, alături de prieteni, sunt principalii autori indicaţi de copii când vorbesc de jigniri pe Internet.

17% dintre copii afirmă că au postat sau trimis mesaje jignitoare.

Adolescenţii şi băieţii afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.

Doar 3 din 10 victime ale abuzului cibernetic au avut încredere să discute cu cineva despre incident, de obicei un prieten. Pentru că traumele afectează modul de funcţionare şi randamentul şcolar, este crucial ca părinţii şi profesorii să înţeleagă că într-o astfel de situaţie toţi copiii implicaţi sunt victime, indiferent de rolul pe care îl au (victima, agresor, martor) şi au nevoie de ajutor din partea adulţilor pentru a gestiona situaţia şi a reduce efectele.