Doi judecători ai Tribunalului Bucureşti au decis arestarea lui Vîntu întrucât a săvârşit intenţionat o nouă infracţiune

Decizia de arestare preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar a fost luată în baza art. 148 alin.1, litera d din Codul de procedura penală, conform căruia măsura poate fi luată dacă "inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune".

Opinia separată în acest caz a aparţinut magistratului Mihaela Niţă, care a considerat că recursul procurorilor faţă de decizia instanţei inferioare privind cercetarea celor doi în libertate este nefondat.

Decizia a fost luată în 29 aprilie, Vîntu şi Cezar fiind încarceraţi în Arestul Poliţiei Capitalei.

În 21 aprilie, Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Ion Ilie Cezar, a fost reţinut, pentru şantaj de procurorii Parchetului instanţei supreme, pentru că i-a pretins lui Sebastian Ghiţă 150.000 de euro lunar, acţiunea survenind unei plângeri din 4 aprilie a managerului Realitatea Media. Lui Ghiţă i s-au cerut 200.000 de euro, însă managerul Realitatea a spus că dă doar 150.000 de euro.

În faţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti, procurorii au susţinut că Sorin Ovidiu Vîntu încearcă să ofere piste false cu privire la raporturile sale cu managerul Realitatea TV, Sebastian Ghiţă.

Acuzarea a susţinut că instanţa de fond a interpretat greşit starea de fapt şi s-a concentrat pe contractul de management.

Astfel, "în mod greşit, judecătorul fondului a apreciat inexistenţa probelor şi în consecinţă nu a mai analizat aspectele pericolului social". "Existenţa probelor privind infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor este evidentă. În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, propunerea de arestare preventivă a fost temeinic motivată prin raportare strictă la probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale şi care a confirmat existenţa indiciilor rezonabile din care rezultă că s-a comis infracţiunea de şantaj de către inculpaţi", a susţinut acuzarea.

Deci, probatoriul administrat în decurs de aproximativ 15 zile de la depunerea sesizării de către Sebastian Ghiţă, parte vătămată în cauza, extrem de vast, şi care se află în curs, a stabilit un lanţ cauzal judiciar.

"Analiza propunerii de arestare preventivă trebuie să cuprindă analiza circumstanţelor privitoare la faptă, a împrejurărilor în care a fost comisă şi a consecinţelor pe care le-a generat şi analiza pericolului concret pentru ordinea publică, pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpaţilor. Dar, judecătorul a luat în considerare atunci când a respins propunerea de arestare preventivă, doar inexistenţa probelor sau indicilor din care să rezulte că inculpaţii au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală", a mai arătat Parchetul.

Mai mult, spunea acuzarea, judecătorul Judecătoriei sectorului 5, dovedind o preocupare exagerată pentru susţinerile inculpaţilor din faţa instanţei, nu a mai vegheat la justul echilibru dintre interesele contradictorii din cauză şi nu a efectuat o analiză a faptei şi urmărilor produse.

"Practic, instanţa de fond îi reproşează părţii vătămate că nu reproduce fidel toate amănuntele tehnice ale infracţiunii, că nu descrie în mod riguros în sesizare temerea pe care a suferit-o, că după data de 27 martie 2011 când a avut loc prima acţiune de constrângere prin ameninţare a rămas în pasivitate până în data de 3.04.2011. Practic părţii vătămate i se creează sentimentul că este un instrument de care are nevoie justiţia şi nu că este o persoană care are nevoie de justiţie. Partea vătămată este pusă în situaţia de a retrăi faptele, ceea ce echivalează cu descurajarea sa să mai denunţe infracţiunea, deoarece i se creează suferinţe suplimentare", susţine acuzarea.

De asemenea, instanţa nu a analizat tulburarea produsă ordinii juridice. Analiza faptelor, alături de analiza persoanei inculpaţilor sunt elemente esenţiale în aprecierea existenţei sau nu a pericolului concret pentru ordinea publică şi numai dacă veghează la respectarea drepturilor fiecăruia şi a interesului public, instanţa de judecată poate ajunge la o soluţie care să aibe în vedere justul echilibru pentru ordinea juridică şi mediul social ocrotit.

Analiza concretă a cauzei anterior dezvoltată demonstrează că există indicii rezonabile care să conducă la concluzia că pericolul întregului ansamblu faptic al cauzei are în acest moment valenţe sporite şi justifică măsura arestării preventive datorită consecinţelor produse şi persoanei inculpaţilor.