DOLJ: 200 de localnici dintr-un sat folosesc apă nepotabilă, mulţumiţi că este apă „şi aşa”- FOTO

Consumul de apă cu nivel ridicat de nitraţi poate îngreuna transportul oxigenului prin sânge, duce la anoxie, care se manifestă prin cianoză, asfixie şi poate ajunge până la deces.

În 32 de localităţi din judeţul Dolj, care au sisteme de alimentare cu apă, apa nu este potabilă, conţinând amoniu, nitriţi şi cloruri peste limita maximă admisă, substanţe ce pot fi periculoase pentru sănătate, mai ales în cazul celor mici. Între acestea, se numără şi comuna Teasc, aflată la doar 20 de kilometri de Craiova.

În Secui, sat component al comunei, oamenii sunt racordaţi la reţeaua de alimentare a Companiei de Apă Oltenia şi nu au probleme.

Săteancă despre apă: Ştim că nu este bună de băut, dar prinde bine

La doar şase kilometri însă, în statul Teasc, apa din reţea conţine amoniu peste limita maximă admisă. Aici, Primăria a înfiinţat în urmă cu circa opt ani o staţie de pompare a apei. Încă de când a fost dată în folosinţă, rezultatele analizei apei au fost neconforme. Cu toate acestea, peste 200 de săteni, cam o treime din gospodării, s-au racordat la reţea.

“Ştim că nu este bună de băut. Dar este bine că avem şi aşa. Folosim apa din reţea la baie, la spălat rufe. Şi mai spală băiatul maşina. Pentru băut şi gătit, folosesc apă filtrată. A cumpărat băiatul meu un filtru special şi l-a montat la bucătărie,” spune Gina Chiru, o doljeancă din Teasc.

O altă femeie din sat recunoaşte că mai foloseşte şi apa din reţea pentru consum.

“Gătesc cu apă de aici. O fierb, nu are nimic. Ştim că nu este bună de băut, dar prinde bine. Mai ales de când ne-am făcut şi baia. E mai bine. Am vrea apă bună şi de băut, dar deocamdată asta e. Mai avem şi o fântână în curte, dar cu apa de acolo udăm în grădină şi se mai consumă şi dup-aia vin mizerii pe furtun. La copii nu dăm apa de la robinet. Ori de la fântână, ori cumpărăm”, spune Maria.

Reţeaua de apă ar trebui preluată de Compania de Apă, dar costă

Pentru ca apa din această localitate să fie potabilă, ar trebui ca reţeaua să fie preluată de Compania de Apă Oltenia.

„A fost o variantă preluarea, dar toţi au căminele de vizitare în curţi. Pentru racordare la Compania de Apă, căminele ar trebui scoase în stradă, la poartă. Costurile ar trebui suportate de oameni. Şi nu este ieftin. Costă cam şase-opt milioane lei. Altă variantă ar fi fost să facă un contract direct cu primăria. Adică să plătim noi factura şi apoi să încercăm să recuperăm banii de la oameni”, a declarat Genel Constantinescu, viceprimarul comunei Teasc.

Citeşte şi: Liviu Mihaiu, guvernator al Deltei pentru cinci luni: Nu am ştiut şi nici participat la acea pretinsă tranzacţie pe spezele numirii mele

Citeşte şi: Bistriţa: Mii de peşti moţi pe râul Şieu din cauza unei poluări. Garda de Mediu face anchetă

Citeşte şi: Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, reţinut joi noaptea pentru trafic de influenţă petrecut în 2008. DNA îl acuză că ar fi primit un milion de euro printr-un intermediar, la sediul unui partid politic

Citeşte şi: Ministrul Sănătăţii: Până la sfârşitul săptămânii viitoare punem în dezbatere un ordin care reglementează gărzile

Problema este, însă, că mulţi săteni folosesc apa din reţea la udat, în grădini, iar consumul este mare. Primăria Teasc are deja experienţă în acest sens cu satul Secui. Facturile sunt plătite de Primărie, iar banii de la oameni se recuperează greu.

Într-o altă comună din judeţ, Giurgiţa, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj, apa din reţea conţine nitraţi peste limita maximă admisă. Din aproximativ 1.300 de gospodării cât are localitatea, 700 sunt racordate la reţeaua comunei. Primarul localităţii spune, însă, că apa nu prezintă un pericol pentru sănătate, decât în cazul copiilor.

„În loc de 50 miligrame pe litru, cât e limita, a ieşit 52 la nitraţi. Şi pentru două unităţi nu ne-a dat conform, dar dacă astea sunt normele... Nu este bună pentru nou-născuţi, dar în rest nu sunt probleme”, a declarat primarul comunei Giurgiţa, Viky Bonea.

Pe de altă parte, din cele 111 localităţi ale judeţului Dolj, 42 de localităţi nu au, în continuare, reţele de alimentare cu apă. Între acestea, comuna Bratovoeşti, situată la câţiva kilometri de Teasc. Aici, Primăria a realizat o staţie proprie şi speră ca în curând să înceapă racordările.

„Avem reţea proprie pe satul Bratovoeşti. Când s-a făcut recepţia la lucrare şi s-a luat analiză, apa a fost bună. Nu ştiu acum. Vreau să mă duc să fac din nou analize, să ştiu ce le spun oamenilor când îi racordăm, dacă e potabilă sau menajeră”, a declarat Ionuţ Oancea, primarul din Bratovoeşti.

Unii dintre sătenii care nu au apă potabilă în reţea o folosesc pe cea din fântânile din curte. Alţii cumpără sau aduc de la Craiova, de la cişmele, de câte ori au drum la oraş.

Şi la Craiova sunt persoane nemulţumite de calitatea apei, ele mergând să o aducă din cişmeaua de la Făcăi, de la ieşirea din Craiova spre Bechet.

Un craiovean care locuieşte în cartierul Romaneşti spune că, din cauza conductelor vechi, apa de la robinet nu este bună.

„Este murdară. Dacă o laşi să se aşeze, se observă depuneri pe vas. Venim mereu şi luăm de aici”, a declarat acesta.

Pe de altă parte, în alte localităţi din judeţ, nici apa din fântâni nu este bună de băut, conţinând nitriţi şi amoniu. În acest an, potrivit DSP Dolj, au fost prelevate probe de apă din fântâni publice şi individuale din 16 localităţi, toate fiind neconforme.

Citeşte şi: Mai mulţi membri ai comisiilor care analizează doctoratele lui Petre Tobă, Neculai Onţanu şi Bogdan Licu s-au retras

Citeşte şi: Strategia Naţională a Locuirii, lansată în dezbatere: Prima casă doar pentru cei cu venituri mici şi vouchere pentru chirie

Citeşte şi: Traficul rutier va fi restricţionat în Capitală vineri şi sâmbătă

“Menţionăm că toate probele de apă din fântâni sunt neconforme microbiologic, deoarece Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, prevede ca valorile parametrilor de potabilitate microbiologici să fie 0, ori acest lucru presupune ca fântânile să fie golite de apă complet (sleite), curăţate foarte bine, dezinfectate, poate chiar de mai multe ori, iar aceste operaţiuni să se facă destul de des”, a declarant Narciza Dinică, purtător de cuvânt în cadrul DSP Dolj.

Anul acesta, în judeţ nu au mai fost semnalate îmbolnăviri cauzate de consumul apei, mai spun specialiştii DSP.

Anul trecut, doi copii din comuna Argetoaia, o fetiţă de trei ani şi patru luni şi un băiat de un an şi şapte luni, au murit în condiţii suspecte, după ce ar fi consumat mâncare şi lapte preparate cu apă nepotabilă. Copiii s-au simţit rău imediat după ce au mâncat, iar rudele i-au găsit învineţiţi. Cei doi au murit în drum spre spital. Apa din Argetoaia conţine şi acum amoniu şi nitraţi peste limita maximă admisă şi clor rezidual liber sub limita minimă admisă, conform DSP Dolj.