Domeniul Palatului Mogoşoaia, revendicat de moştenitorii Marthei Bibescu

Jean Valentine Louise Ghika şi Christopher John Ghika sunt copiii lui John Nicholas Ghika - fiul prinţului Dimitry Ghika-Comăneşti (Dede Ghica), soţul fiicei Marthei Bibescu.

Aceştia au depus o cerere de revendicare şi au chemat în judecată Centrul de Cultură Palatele Brâncoveneşti, comuna Mogoşoaia, statul român, Municipiul Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Moştenitoarea Valentina Ghika-Comăneşti este unica fiică a Marthei Bibescu, care a murit în 1973. Aceasta a fost căsătorită cu Prinţul Dimitry Ghika-Comăneşti, care, după moartea ei, în 1976, a rămas moştenitor.

Apoi, după moartea prinţului, fiul acestuia, John Nicholas Ghika a căpătat drepturile de moştenitor de la Mogoşoaia. Acesta are doi copii, Jean Valentine Louise Ghika şi Christopher John Ghika, adică cei care revendică terenurile de la Palatul Mogoşoaia în acest dosar.

"Aşadar, reclamanţii din prezenta cauză sunt moştenitorii Marthei Bibescu (fostă Lahovary), proprietară a complexului Palatul Mogoşoaia şi pe numele căreia a fost preluat imobilul în anul 1949", se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Bucureşti.

Aceştia revendică parcul, terenul cultivat cu pomi, trei hectare cultivate cu plante de protecţie, precum şi construcţiile şi terenul aferent acestora, terenul arabil sau inventarul complexului şi obiectele care au fost mutate de-a lungul timpului la muzee.

Domeniul de la Mogoşoaia a fost naţionalizat în 1949, fiind pe rând folosit de Ministerul Învăţământului Public, Sfatul Popular al Capitalei, Ministerul Forţelor Armate, Comitetul pentru Artă, precum şi Uniunea Artiştilor Plastici, a Compozitorilor, a Scriitorilor şi a Arhitecţilor.

Moştenitorii susţin că statul român a preluat în mod abuziv proprietatea şi cer instanţei să oblige autorităţile să retrocedeze bunurile solicitate sau obligarea statului la plata acestora la valoarea de piaţă.

Palatul Mogoşoaia a fost clasat monument istoric încă din 1945, construcţia sa fiind începută de Constantin Brâncoveanu, în 1688. Între anii 1832-1945 domeniul a aparţinut familiei Bibescu.

În 1870, Principele Niculae Bibescu (1832-1890) a început lucrările de restaurare cu un arhitect francez, astfel că aripa din nord a fost extinsă, edificiul a fost înălţat, iar parcul replantat de grădinari francezi, Arohan şi Montigny.

Principesa Martha Bibescu a plecat în exil în 1945.

După Revoluţie, s-au continuat lucrările de restaurare, consolidându-se pereţii palatului, cavoul familiei Bibescu şi serele Bibescu.