„Am fost invitat de către reprezentanţii firmei Makita, din Brăneşti, judeţul Ilfov, la punerea pietrei de temelie pentru o nouă unitate de producţie. Principalele probleme ale dezvoltării pe care le ridicau investitorii din Japonia au fost mobilitatea şi somajul din zona Bucureşti-Ilfov care este aproape de zero. Noi, Consiliul Judeţean Ilfov, am avut nenumărate discuţii cu japonezii şi cu ambasada Japoniei pentru relocarea producţiei din Marea Britanie în România (datorită brexit-ului îşi vor reduce substanţial producţia în următoarea perioadă), urmând ca ei să aleagă între România şi Polonia”, a declarat Irinel Scrioşteanu, la dezbaterea „Viitorul Mobilităţii Urbane în România -2018”.
Acesta a mai precizat că, în anii 2013-2014, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării, pe fonduri europene, a comandat opt planuri PMUD pentru cei 7 poli de creştere plus Bucureşti.
„La data când au fost adunate datele pentru a se lucra la acest document, în 2014, Bucureştiul era cea mai aglomerată Capitală europeană şi pe locul 8 în lume în rândul marilor metropole. După 3 ani am ajuns pe locul 5 în lume, privind aglomeraţia. După analizele specialiştilor, astăzi, un bucureştean sau un ilfovean care lucrează în Bucureşti, petrece mai mult timp în trafic decât în familie”, a mai spus Scrioşteanu.
Administratorul public al judeţului Ilfov susţine că rezolvarea mobilităţii persoanelor s-ar putea realiza prin Planul de mobilitate urbană durabilă Bucureşti – Ilfov. Potrivit acestuia, punerea în aplicare unitară a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov va conduce la reducerea numărului de maşini din trafic, la un transport public de călători eficient, la creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea calităţii aerului respirat.