DOSAR: Eliberarea de reţete false de către un "grup organizat", sesizată de MS şi CNAS încă din 2009

În 24 septembrie 2009, Ministerul Sănătăţii a înaintat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o sesizare, însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor, care indica o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv "grup organizat". Sesizarea a fost formulată în contextul problemelor de finanţare a programelor naţionale de diabet şi oncologie înregistrate la jumătatea lui 2009. Atunci, Ministerul Sănătăţii a dispus constituirea unei Comisii de evaluare şi monitorizare a comisiilor comune de specialitate din MS şi CNAS care gestionau cele două programe naţionale.

La acea dată, ministrul Sănătăţii Ioan Bazac a cerut retragerea dreptului de a mai prescrie reţete, până la finalul anchetei, în cazul medicului diabetolog Tiberiu Mogoş din Bucureşti, citat în raportul MS privind frauda de peste 21 miliarde lei de la programul naţional de diabet, demnitarul spunând că vrea recuperarea pagubei şi închiderea farmaciei implicate.

Frauda preliminară era "aferentă unei singure prezumtive reţele, investigaţiile asupra altor cazuri de fraudare fiind în curs şi doar la început", după cum se menţiona în raportul comisiei de anchetă.

Primele verificări ale Comisiei comune au relevat multiple nereguli de o gravitate "excepţională" în prescriere în cazul medicului Tiberiu Mogoş.

Legat de respectivul caz, ministrul Bazac se arăta convins că foarte multe dintre medicamente au fost prescrise numai pe hârtie. "N-au fost eliberate, n-au ajuns niciodată în farmacie. Este doar un circuit scriptic în farmacie. Mai mult de atât, verificările ministerului au arătat că la farmacia respectivă au fost decontate 9.000 de reţete dubioase. Asta înseamnă că este posibil să existe şi alţi medici implicaţi în acest circuit. Este o problemă şi cu cei care se ocupă de validarea acestor reţete, probabil că ar fi trebuit să se sesizeze dacă era decontată o reţetă de un miliard de lei. Eu mă aştept ca toţi cei care sunt implicaţi în reţea, n-am să ezit să o numesc aşa, vor fi sancţionaţi administrativ şi legal", a mai spus, în septembrie 2009, Ioan Bazac.

Tot atunci, Bazac a mai spus că oricărui fel de furnizor, institut medical sau farmacie, care se află în contract cu CNAS şi care a comis o fraudă în această relaţie, i se va rezilia contractul şi, timp de cinci ani, nu va mai avea voie să intre în relaţie cu CNAS. Ministrul mai anunţa, în 2009, că va extinde ancheta la Iaşi şi Cluj, unde există informaţii că numărul prescrierilor şi valoarea reţetelor sunt, de asemenea, foarte mari.

"Eu mă aştept, de data asta, ca toţi cei care sunt implicaţi în reţea, şi n-am sa ezit să o numesc aşa, vor fi sancţionaţi atât administrativ, cât si legal. Din punctul meu de vedere, la terminarea anchetei, am să solicit respectivei unităţi medicale să desfacă contractul de muncă al medicului care a prescris aceste reteţe, urmând ca apoi să sesizăm Colegiul Medicilor pentru tot ce înseamnă dreptul de practică. Instituţiile statului îşi vor face datoria şi, mai mult de atât, prejudiciul va fi recuperat", a mai spus ministrul de atunci al Sănătăţii.

Totodată, Bazac a subliniat că prejudiciul din cazul reţetelor false trebuie recuperat. "Sumele trebuie recuperate, inclusiv CNAS va deveni parte civilă în acest proces, iar din 2010, în toate programele naţionale derulate de CNAS şi MS, se vor face licitaţii naţionale, mecanism ca în UE. Achiziţionăm medicamente direct de la producător, la preţul cel mai mic din Europa, un preţ reglementat. Vom solicita ca în preţ să fie incluse costuri de transport, depozitare şi distribuţie", a mai spus Bazac, în toamna lui 2009.

Potrivit verificărilor Comisiei comune, medicul Tiberiu Mogoş a prescris două reţete cu medicamente antidiabetice, fiecare în valoare de circa 110.000 de lei, în condiţiile în care tratamentul respectiv costa, în medie, 1.195 de lei pe an pentru un pacient, iar prescrierile nu se fac pe o perioadă mai mare de 90 de zile.

Fiecare dintre cele două reţete includeau prescrieri de câte 270 de bucăţi de stilouri cu insulină. Potrivit experţilor comisiei, cantitatea prescrisă acoperă tratamentul unui diabetic pe 22 de ani. În plus, acelaşi medic ar fi prescris peste 600 de reţete pentru tratamente de 90 de zile, cu o valoare medie de 3.000 lei, mult peste costul mediu anual al tratamentelor pentru un diabetic. De asemenea, medicul ar fi prescris lunar doze de 90 de zile de medicaţie specifică aceloraşi pacienţi..

Comisia a identificat şi faptul că, în majoritatea cazurilor, reţetele prescrise de medicul din Bucureşti au fost eliberate de aceeaşi farmacie (2Na). Pe codul unui singur medic, farmacia a mai înregistrat şi reţetele altor cinci medici diabetologi, încălcând regulile şi reglementările CNAS, mai spunea MS în raportul din septembrie 2009.

În 3 martie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogoş şi pe administratorul lanţului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o fraudă de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberării unor reţete pentru diabetici.

Potrivit procurorilor Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, Mogoş a fost acuzat de fals intelectual, complicitate la înşelăciune, abuz în serviciu contra intereselor publice, iar faţă de Georgeta Doina Oprea s-a dispus începerea urmăririi penale pentru fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi înşelăciune, întrucât, în baza actelor medicului, a decontat medicamentele la CNAS.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada octombrie 2008 - august 2009, Mogoş a prescris 73 de reţete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum şi alte două reţete "cu încălcarea normelor legale".

Procurorii au mai anunţat atunci că verifică modul în care au fost eliberate 3.000 de reţete, existând însă suspiciunea înregistrărilor false pentru circa 9.000 de reţete.

Suspiciunile de fraudă au apărut şi pentru că pe reţete erau trecute combinaţii de medicamente care erau nerecomandate.

În dosarul privind eliberarea unor reţete pentru diabetici au fost dispuse şi percheziţii la farmacii. Anchetatorii au descins, astfel, la sediul farmaciei 2Na din zona Unirii, precum şi la alte două depozite de medicamente, de unde au fost ridicate documente şi computere.

Tot în martie 2010, preşedintele de atunci al CNAS, Lucian Duţă, considera cazul Mogoş un succes al informatizării sistemului sanitar, precizând că va grăbi implementarea acestuia în Capitală, unde informatizarea acoperea atunci doar 10-15 la sută din reţeaua sanitară.

Cazul Mogoş era însă cunoscut organizaţiilor profesionale încă din 1997, când medicul a fost sacţionat cu mustrare de către Colegiul Medicilor Bucureşti (CMB), pentru că a prescris insulină cât pentru un judeţ unui pacient. Sancţiunea a fost ridicată de Colegiul Medicilor din România, pentru ca, în 2009, cazul să fie iar în atenţia CMB.

Sancţiuni similare au primit profesorul Iulian Mincu şi şeful de secţie în care lucra medicul Tiberiu Mogoş, Emil Trifan, după cum declara, în 21 ianuarie 2010, fostul director al Institutului de Nutriţie şi Boli Metabolice, profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte.

"Îmi pare rău că este vorba despre un coleg de-al nostru din institut. Nu ştiu ce pile avea pentru că a reuşit să prescrie de câte 30 de ori, chiar 50 de ori mai mult decât orice alt coleg diabetolog", a mai spus Ionescu-Târgovişte, despre Mogoş, în 2010.

La rândul său, preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti (CMB), profesorul Ioan Lascăr, spunea, în ianuarie 2010, că are cunoştinţă despre acest caz. "Acum, avem un dosar foarte mare, legat de cazul Mogoş. În primul rând, ne-am autosesizat în acest caz, după ce în 2009, a fost intens mediatizat. Apoi, am primit alte reclamaţii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de la Ministerul Sănătăţii. Noi aşteptam câteva indicii alte procurorilor, fiind o anchetă pe rol", a susţinut Lascăr.

(Material de Elvira Gheorghita, elvira@mediafax.ro)